Wikipedia:Deturnarea politicilor și îndrumărilor

 

Driblerul (care este cel care încearcă să uzeze cu rea credință de politici), încercă să găsească în formulările lor justificarea aparentă pentru acțiuni distructive și, pentru poziții pentru care politica/îndrumarea respectivă în nici un caz nu a fost destinată spre a le sprijini. Tipic, editorii speculează sistemul pentru a-și surclasa adversarii într-o dispută, pentru a prelungi un război de editare sau pentru a promova un punct de vedere neechilibrat.

Editorul se dovedește a fi distructiv:

• dacă folosește câteva dintre noțiunile politicii/îndrumării respective pentru sprijini un punct de vedere care în mod clar contrazice acea politică sau pentru a ataca o poziție bazată pe scopul acelei politici
• prin aplicarea intenționat greșită a politicii/îndrumării respective sau prin deturnarea proceselor Wikipediei.

Nu este deturnare a politicilor și/sau îndrumărilor atunci când :

• Folosirea eronată a politicilor sau îndrumărilor ori aplicarea lor greșită, au la bază greșeli autentice
• Nu există utilizarea voită sau în cunoștință de cauză a politicilor sau îndrumărilor în sensul eronat respectiv (dar s-ar putea totuși să fie așa ceva, în cazul în care editorul continuă în mod deliberat folosirea acelei politici sau îndrumări, în condițiile în care este clar că nu poate pretinde în mod rezonabil că nu este în cunoștință de cauză).

 

Specularea sistemului poate consta în:

• Folosirea abuzivă a unei proceduri, chițibușăreala, precum și alte modalități de a folosi litera politicilor/îndrumărilor pentru a încălca princiipiile generale de politică
• Diverse moduri îndoielnice de a judeca acțiunile altor editori, șicanarea acestora, încercarea de denatura sensul sancțiunilor sau proceselor Enciclopediei pentru a hărțui alți editori.
• Editări perturbatoare
• Obstrucționarea luării unei decizii sau ajungerii la consens, prin prelungirea nejustificată a etapelor procedurale (de exemplu prin folosirea de reveniri de la contribuțiile unui alt editor – pentru erori minore, sau susținerea unui punct de vedere pe care comunitatea l-a respins în mod clar)

Escrocarea sistemului se poate întâmpla să fie asociată, folosirii în sens corect a altor politici sau îndrumări, în cazul:

• Folosirii greșite a proceselor Wikipediei pentru a pune un editor într-o postură ofensatoare, pentru a demonstra un punct de vedere sau pentru a accentua o dispută. (acest stil este totuși mai bine ilustrat de ceea ce încearcă să contracareze îndrumarea „nu distrugeți Wikipedia pentru a vă demonstra punctul de vedere” sau de caracterizarea ca prejudiciu asemănător celui realizat de tentativa de impunere a unor sancțiuni pentru motive nepotrivite)
• Fabricării unor false acuzații de rea-credință în ceea ce privește un editor, prin aducerea de „dovezi” rezultate din interpretarea evident nerezonabilă și cu rea-credință a acțiunilor editorului respectiv. (acest stil corespunde mai bine încălcării politicii „prezumției bunei-credințe”, iar în mod particular „avertismentele” nejustificate pot fi privite ca o încălcare a „modului civilizat de conduită”)
• Punerii cu rea credință la îndoială a unui alt editor, sau caracterizarea altui editor ca fiind de rea credință (ceea ce ar putea fi de fapt o formă de încălcare a „politicii de evitare a atacurilor personale”)

 

Există mai multe modalități de „dribla” sistemul. Esența „driblingului” în ceea ce privește politicile și îndrumările, este reprezentată de specularea cu rea intenție, a unor proceduri legitime. Ceea ce urmează mai jos este o listă (incompletă), de doar câteva exemple de asemenea acțiuni. Alte activități care sunt similare cu cele de mai jos, în cazul în care nu există dovezi cu privire la intenția de a acționa în mod abuziv, nu sunt – de obicei, considerate tentadive de deturnare a politicilor și/sau îndrumărilor.

• Folosirea cu rea-credință a unor practici cvasi-legale - în sensul aplicării politicilor/îndrumărilor în sens literal, pentru a combate principiile generale ale acestora.

Exemplu: Postarea unui anunț neutru, în timp ce se folosește un set diferit de notificări pentru a atrage un public partizan în vizualizarea acestui anunț, în încercarea unora de a obține un sprijin mai mare decît se cuvine prin această selectare a utilizatorilor invitați să ia parte la discuții

• Folosirea politicilor/îndrumărilor una împotriva celeilalte

Exemplu: Refuzul de a elimina din text conținut care încalcă politica de verificabilitate, pe motiv că aceasta reprezintă cenzură.

• Folosirea „selectivă” a unor formulări din anumite politici/îndrumări (sau folosirea la fel de „selectivă” a unor politici/îndrumări în timp ce în mod voit se ignoră altele) - pentru a fi susținut un punct de vedere care de fapt nu se încadrează sensului oferit de acele politici/îndrumări

Exemplu: Adăugarea de conținut care este restricționat în conformitate cu politica „Ce nu este Wikipiedia”, prin clamarea selectivă și scoasă din context a principiului „Wikipedia nu este o foaie de hârtie”, în scopul sustragerii textului respectiv restricțiilor în cauză.

• Pretinderea în mod fraudulos – în cunoștință de cauză, de protecție, sprijin sau validare justificată a intenției – în temeiul literei unei politici/îndrumări, pentru un punct de vedere atitudine sau poziție care contrazice de fapt respectiva politică/îndrumare.

Exemplu: Susținerea unui text pe motiv că respectă politica de verificabilitate – deoarece este susținut de o sursă, în contextul în care – de fapt sursa nu este de încredere, sau conținutul textului răstălmăcește punctul de vedere al sursei.

• Încercarea de a forța o interpretare nedorită (în sens nociv) a unei politici/îndrumări, sau tentativa de a impune o viziune proprie a cuiva în ceea ce privește „standardele de aplicare” a respectivei politici/îndrumări – în detrimentul celei a comunității

Exemplu: Prezentarea un eseu scris de un singur editor, ca și cum ar fi o politică adoptată prin consens.

• Blocarea sau obstrucționarea obținerii unei soluții bazate pe politici și/sau îndrumări - prin promovarea repetată unui punct de vedere pe care consensul comunității l-a respins în mod clar

A se vedea îndrumarea „Nu distrugeți Wikipedia pentru a vă demonstra punctul de vedere”, în special capitolul „Refuzul de a prinde ideea”, și ceea ce nu este consensul.

• Negocierea cu rea-credință a unei concesii din partea altor editori, astfel încât aceasta să fie blocată după ce cealaltă parte a acceptat un compromis.

Exemplu: Un editor negociază un consens pentru a îndepărta dintr-un articol un text bine susținut de surse de încredere, pe motiv că noțiunile respective sunt deja acoperite de un alt articol. Ulterior, editorul în cază șterge materialul respectiv din cel de-al doilea articol.

Exemplu: Editorii ajunge la un consens. Autorul textului final este de acord cu postarea acestuia, dar niciodată nu o face. Mai târziu, un al doilea editor sătul de așteptare postează o versiune modificată, la care primul editor dă revert.

• Ștergerea unei contribuții semnificative, având ca motiv o eroare minoră (în mod obișnuit aceasta având numai ea însuși indicație de rezolvare sau, cel puțin de etichetare ca atare. Este de reamintit că perfectiunea nu este necesară, iar Wikipedia este construită prin îmbunătățire incrementală).

Exemplu: Un editor adaugă un paragraf ce conține informații verificabile, dar acesta este eliminat în întregime din cauza unei virgule puse sau aiurea sau unui cuvânt greșit ortografiat, erori care de fapt sunt ușor corectabile.

• Caracterizarea eronată a acțiunilor altor editori, cu scopul de a le face să pară nerezonabile, necorespunzătoare, sau pasibile de sancționare.

Exemplu: Refuzul de a furniza o citare corectă unui editor care încearcă să verifice datele respective și, acuzarea acestuia de a fi distructiv/ perturbator prin solicitările repetate de verificare pe care acesta le face. Citările trebuie să fie corecte, astfel încât alți editori să le poată verifica.

• Atenuarea unui atac la persoană deja comis, pentru a face să pară mai puțin ostil decât a fost, mai degrabă decât recunoașterea caracterului necomform al acestuia și prezentarea – în consecință, de scuze.

Exemplu: Un editor replică în contextul unui dezacord, spunând că în mod cât se poate de evident celălalt greșește, după care pune la îndoială capacitatea celuilalt de a fi parte valabilă în discuție, prin inducerea unor îndoieli calomnioase asupra competenței respectivului. Mai târziu, el își apără atitudinea susținându-și buna credință, în tentativa „justificată” de punere la îndoială a pregătirii celulalt.

• „Căptușirea” granițelor îndrumării/politicii respective, prin călcarea frecventă „la limită” a acestora sau, forțarea repetată la un nivel nu foarte evident a breșelor acesteia. Scopul este de a face de fapt, mai greu de dovedit o abatere față de respectiva politică/îndrumare.

Exemplu: Un editor niciodată nu încalcă regula celor 3 reveniri, dar de-a lungul mai multor luni, inserează în mod repetat aceleași editări în text, în pofida obiecțiilor mai multor editori.

• Răzbunarea: reverturi deliberate a editărilor unui alt editor într-un alt articol, cu scop de „pedepsire” a acestuia pentru implicarea într-o dispută de de editare anterioară.

Exemplu: Editorul A dă revert unei modificari făcute de editorul B, pentru că aceasta nu respectă un punct de vedere neutru și nu se bazează pe o sursă de încredere. Editorul B începe o discuție pe pagina de discuție în care editorul A participă, dar discuția respectivă nu generează un consens. Mai târziu, editorul B dă revert la o modificare bine documentată și neutră a editorului A, pe motiv că aceasta nu a respectat Manualul de stil.

• Jocul „de-a victima”: Încălcarea unei reguli, concomitent cu acuzarea altora de a o fi încălcat mai înainte sau, de a fi încălcat alte reguli strâns legate de aceasta.

Exemplu: Un editor postează comentarii necivilizate la adresa altui editor și, în același timp își acuză oponentul de comportament grobian, cerând inițierea de sancțiuni asupra respectivului adversar și, aducând în sprijinul tentativei sale politici pe care el însuși le violează.

Deoarece Wikipedia nu este o instanță de judecată, tehnicile și tertipurile avocățești nu funcționează. Forțarea prevederilor (modalități abuzive diverse de a folosi litera îndrumărilor) se poate face cu rea-credință totuși, prin ridicarea unor probleme procedurale sau aducerea de probe într-un mod analog celui folosit în procedurile judiciare oficiale, de multe ori folosind un raționament juridic neîntemeiat.

Ocazional pot fi ridicate în acest fel întrebări legitime – chiar cu bună intenție, dar de multe ori această modalitate servește pentru sustragerea de la continuarea discuției asupra unui subiect sau, la împiedicarea găsirii unei soluții viabile – într-o problemă.

Este de reținut că pe Wikipedia nu există hibe ale regulilor ce pot fi exploatate și că Encicolopedia nu este nici o birocrație, nici un tribunal. Ceea ce contează este spiritul unei reguli, care este mai presus de litera ei.

Aceasta implică cu bună știință folosirea procedeelor convenite de către comunitate și a sancțiunilor menționate de către unele politici - destinate a fi utilizate cu bună-credință, pentru a promova un scop căruia nu îi sunt destinate. Acesată modalitate este distructivă și, în funcție de circumstanțe poate fi descrisă ca și deturnare a politicii și/sau îndrumărilor, atac la persoană sau tendință la distrugerea Wikipediei pentru promovarea unui punct de vedere. Procesele de comun acord convenite sunt destinate a fi utilizate cu bună-credință.

 

Driblarea sistemului în ceea ce privește politicile și îndrumările Wikipediei – de orice fel, încalcă principiile orientărilor comportamentale la nivelul Enciclopediei și poate prejudicia procesul decizional, inclusiv al administratorilor.

Utilizarea termenului de „deturnare a politicilor și/sau îndrumărilor” ar trebui să fie făcută cu precauție, deoarece este implicit o acuzație de editare cu rea-credință . Chiar dacă editorii se angajează în folosirea practicilor descrise mai sus, această activitate nu trebuie din start considerată o dovadă de rea intenție. Gradul de intenție trebuie – din această pespectivă, judecat separat pentru a se determina dacă acțiunea presupune premeditare, un impuls de moment sau pur și simplu copierea unei o tactici mai vechi care a părut eficientă la alți editori – în trecut .

Termenul de „deturnare a politicilor și/sau îndrumărilor” (ori de speculare cu rea voință a politicilior și/sau îndrumărilor) nu are menirea de a defăima pe cei implicați. Scopul acestuia este contribui la concentrarea editorilor spre activitățile Wikipediei care implică un efort asumat cu seriozitate – de îmbunătățire a articolelor, nu spre o arenă pentru jocuri și ciorovăieli cu adversari ca și formă de amuzament.

Judecarea intenției poate include discuții cu alți editori, mai degrabă decât escaladarea din start a situației ca și o problemă care să implice confruntarea directă. Situația poate justifica deasemeni apelarea la mediere sau arbitraj. Riscurile implicate în continuare ar trebui să fie luate în considerare cu atenție, mai ales în cazul în care intenția pare disproporționată sau comportamentul editorului implicat pare obsesiv - compulsiv.

Deturnarea politicilor și/sau îndrumărilor trebuie sancționată administrativ prin avertizare sau blocare, de către un administrator.

În cazul în care un editor găsește o portiță sau truc care îi permit să se sustragă standardelor comunității, folosirea lor nu ar trebui să fie tratată la fel ca și greșelile făcute cu bună credință. Un avertisment din partea unui administrator este de obicei cel mai bun mod de a preveni continuarea driblării sistemului, deoarece un astfel de avertisment clar determină atât corectarea unor greșeli făcute cu bună credință cât și corectarea unei tentative de speculare cu rea voință a politicilor și/sau îndrumărilor. În cazul în care un editor ignoră un astfel de avertisment și își continuă comportamentul, sau găsește noi modalități creative de a ajunge la aceelași rezultat perturbator, este mult mai probabil că speculează cu rea credință sistemul.