Vitale Michiel al II-lea
| Vitale Michiel al II-lea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XII-lea  |
| Decedat | Veneția, Republica Veneția |
| Înmormântat | Veneția |
| Părinți | Domenico Michiel Alicia Michiel[*] |
| Ocupație | politician militar |
| Locul desfășurării activității | Veneția[1] |
| Limbi vorbite | limba italiană |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Michiel family[*] |
| Doge al Veneției | |
| Domnie | – |
| Predecesor | Domenico Morosini[*] |
| Succesor | Sebastiano Ziani[*] |
Modifică date / text  | |
Vitale Michiel al II-lea (n. secolul al XII-lea – d. , Veneția, Republica Veneția) a fost doge al Veneției între anii 1156 și 1172, provenind din familia Michiel.
În timpul dogatului său, Veneția a aderat la Liga lombardă (constituită la 1167, susținută financiar de papa Alexandru al III-lea și de regele Siciliei), alăturându-se orașelor Padova, Milano, Mantova, Piacenza, Verona, Vicenza, Bergamo, Cremona, Treviso, Ferrara, Brescia, Lodi, Parma, Modena și Bologna, în lupta împotriva împăratului Frederic I Barbarossa. Ca răspuns la la arestarea negustorilor venețieni de pe cuprinsul Imperiului bizantin din ordinul împăratului Manuel I Comnen, flota venețiană, sub conducerea dogelui însuși, a prădat coasta dalmată, a debarcat în insula Negroponte și a ocupat insula Chios, prădând stabilimentele bizantine din Marea Egee; ca urmare a decimării trupelor venețiene de ciumă, campania antibizantină s-a încheiat cu o catastrofă, fapt ce a grăbit căderea dogelui, care a murit asasinat.
Note
modificare- ^ „Vitale Michiel al II-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în