Turnul de apă din Iosefin
| Turnul de apă din Iosefin | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
  Turnul de apă din Iosefin | |
| Coordonate | 45°44′43″N 21°12′06″E / 45.745382°N 21.201683°E |
| Localitate | Timiș  |
| Țara |  România[1] |
| Adresa | Str. Barițiu G. 3, municipiul Timișoara[1] |
| Edificare | |
| Arhitect | János Lenarduzzi (1865–1916), Richárd Sabathiel (1875–1942) |
| Stil arhitectural | industrial |
| Tip | monument industrial |
| Data începerii construcției | 1913[2] |
| Data finalizării | 1914[2] |
| Stare de conservare | acceptabilă |
| Înălțime | 52 m |
| Materiale | beton, cărămidă |
| Proprietar | Primăria Municipiului Timișoara |
| Întreprinderea de apă–canal a orașului Timișoara (ACOT) | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | TM-II-m-A-06122 |
Modifică date / text  | |
Turnul de apă din Iosefin este un monument industrial din Timișoara, pe strada Gheorghe Barițiu nr. 3. El făcea parte din sistemul de alimentare cu apă al Timișoarei de la începutul secolului al XX-lea.[3]
Istoric
modificareTurnul de apă din Iosefin a fost ridicat între anii 1913–1914, ca frate geamăn al celui din cartierul Fabric. Turnurile, cu înălțimea de 52 m, au fost ridicate la capetele rețelei de distribuție a apei și au servit pentru compensarea consumului maxim din cursul zilei.[4][5] Turnurile au fost realizate după un proiect al inginerilor János Lenarduzzi (1865–1916[6]) și Richárd Sabathiel (n. 28 ianuarie 1875, Budapesta – d. 14 iunie 1942, Budapesta[7]).[3][4][8][9]
Ca și turnul de apă din Fabric, este echipat la nivelul superior cu un rezervor de apă potabilă de 500 mc, dar are în plus și un rezervor de apă industrială (din Bega) de 250 mc, situat la un nivel inferior.[4]
Edificiul se află pe lista monumentelor istorice ale Timișoarei,[10] sub cod LMI TM-II-m-A-06122.
Perspective
modificareSpre deosebire de turnul de apă din Fabric, cel din Iosefin a aparținut până în anul 2012 de Aquatim (societatea care administrează alimentarea cu apă și canalizarea Timișoarei), care în 2011 a intenționat să-i găsească o utilizare, organizând în acest scop o masă rotundă, având ca invitați Primăria Municipiului Timișoara, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național al Județului Timiș, Consiliul Județean Timiș, Inspectoratul Județean în Construcții Timiș și Facultatea de Hidrotehnică a Universității Politehnica Timișoara, ocazie cu care a fost prezentată o expoziție de planșe ale studenților din anul V de la Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnica Timișoara.[11] Propunerile vizau amenajarea turnului ca muzeu de știință, loc de distracție pentru copii, spațiu de lectură sau ceainărie.[12] Soluțiile propuse n-au corespuns profilului Aquatim, astfel că din 23 noiembrie 2012 turnul a fost trecut în proprietatea primăriei orașului.[13] Primăria a propus valorificarea turnului ca restaurant,[13][14] cafenea,[13] („Franceso Illy”[15]), cofetărie,[13][14] sau muzeu.[16]
Ideea vânzării turnului a fost mult vehiculată în 2012, înainte de preluarea turnului de către primărie.[17][18][19][20] însă au apărut și păreri împotriva acestei vânzări.[16] Se consideră că spațiul este prea mic pentru un restaurant sau cafenea; iar pe un eventual investitor nu l-ar interesa decât terenul de c. 2700 mp pe care este construit, iar în urma vânzării turnul nu ar mai putea fi protejat.[16] Însă ideea vânzării nu a fost abadonată,[13][14] fiind considerată o soluție mai bună decât concesionarea sau închirierea, care n-ar aduce prea mulți bani primăriei.[14]
Locul de amplasare al turnului, lângă Bega, a fost foarte potrivit pentru destinația sa inițială, dar, spre deosebire de turnurile de apă din Arad, Drobeta-Turnu Severin,[21] sau Seghedin (hu) zona în care este situat este departe de centrul orașului, iar în zonă nu există alte obiective turistice. El ar putea fi punctul final al unui circuit turistic prin cartierul Iosefin, însă actual un astfel de circuit nu există, fapt care face ca turnul în sine să nu prezinte interes nici pentru investitorii privați. Actual turnul este folosit doar ca suport pentru antene GSM. Totuși, dorința de a fi reabilitat și inclus în diverse activități există.[22][23]
În 2018 primăria Timișoarei a anunțat că intenționa să amenajeze în turn o mică cafenea culturală, un muzeu al cafelei, dedicat timișoreanului Francesco Illy, care a inventat un aparat de produs cafea espresso. În acest scop primăria ar fi investit 200 000 de lei din bugetul local.[24]
Note
modificare- ^ a b Monuments database,
- ^ a b Mihai Opriș, Timișoara: Mică monografue urbanistică, București: Ed. Tehnică, 1987, p. 148
- ^ a b Turnurile de apă Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2017-03-30
- ^ a b c Vlaicu, Hațegan, pp. 44–46
- ^ Turnul de apa Iosefin din Timișoara, hoinari.ro, accesat 2017-03-31
- ^ hu A Farkasréti temető 2003-ban Arhivat în , la Wayback Machine. (română Cimitirul Farkasréti în 2003), accesat 2017-03-30
- ^ hu Magyar Életrajzi Lexikon 1000–1990, oszk.hu, accesat 2017-03-30
- ^ Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN 978-973-1958-28-6, p. 254
- ^ Turnul de Apa din Fabric Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2017-03-30
- ^ Turnul de Apă din Iosefin va fi refăcut, în caz contrar Primăria riscă să plătească „taxa pe paragină”, radiotimisoara.ro, 10 ianuarie 2017, accesat 2017-03-31
- ^ Delia S. Barbu, Aquatim vrea să reabiliteze turnul de apă din Iosefin, tion.ro, 28 octombrie 2011, accesat 2017-03-31
- ^ Delia S. Barbu, [www.tion.ro/sali-de-lectura-si-spatii-de-joaca-in-turnul-de-apa-de-pe-baritiu/1005199 Săli de lectură și spații de joacă în Turnul de apă de pe Barițiu], tion.ro, 1 noiembrie 2011, accesat 2017-03-31
- ^ a b c d e Alina Strugariu, Primăria Timișoara caută investitori pentru Turnul de Apa din Iosefin Arhivat în , la Wayback Machine., aradon.ro, 24 noiembrie 2012, accesat 2017-03-31
- ^ a b c d Alina Strugariu, Licitația pentru Turnul de Apă din Iosefin se tot amână, dar primăria vrea să-l dea pe mâna privaților Arhivat în , la Wayback Machine., aradon.ro, 11 aprilie 2014, accesat 2017-03-31
- ^ Primarul Robu vrea cafenea Francesco Illy în Turnul de Apă din Iosefin, tion.ro, 25 februarie 2013, accesat 2017-03-31
- ^ a b c Alina Strugariu, Păreri pro și contra vânzării Turnului de Apă din Iosefin, tion.ro, 31 octombrie 2012, accesat 2017-03-31
- ^ Alina Strugariu, Aleșii locali din Timișoara vor să vândă monumente istorice și să concesioneze spații în parcuri, tion.ro, 3 august 2012, accesat 2017-03-31
- ^ Alina Strugariu, Primarul Timișoarei repune pe tapet ideea de a vinde Turnul de apă din Iosefin, tion.ro, 28 august 2012, accesat 2017-03-31
- ^ Alina Strugariu, Încă un pas pentru vânzarea Turnului de Apă din Iosefin, tion.ro, 30 octombrie 2012, accesat 2017-03-31
- ^ Alina Strugariu, Vânzarea Turnului de Apă din Iosefin este blocată până după alegeri, tion.ro, 2 noiembrie 2012, accesat 2017-03-31
- ^ Turnul de Apă - Istoria unui simbol al municipiului Drobeta Turnu Severin, news-mehedinti.ro, 2 iunie 2014, accesat 2017-03-31
- ^ Ce zici de o cafea si un concert in turnul de apa din Iosefin, la Timisoara! Proiect dezvaluit!, opiniatimisoarei.ro, 23 decembrie 2016, accesat 2017-03-31
- ^ Cristina Popescu, Turnul de apă din Iosefin, pus în valoare în 2017, Banatul Azi, 24 decembrie 2016, accesat 2017-03-31
- ^ Codrina Diana Tomov, Timișoara va avea un muzeu dedicat lui Francesco Illy, Renașterea Bănățeană, Nr. 8493, 4 ianuarie 2018, p. 2 (versiune online)
Bibliografie
modificare- Ilie Vlaicu, Ioan Hațegan, Alimentarea cu apă a Timișoarei: istorie, prezent și perspective Arhivat în , la Wayback Machine., Timișoara: Ed. Brumar, 2012, ISBN 978-973-602-813-7
Vezi și
modificareLegături externe
modificareMateriale media legate de Turnul de apă din Iosefin la Wikimedia Commons
- Turnurile gemene de apă din Timișoara pe YouTube
- Galerie de imagini cu proiecte Arhivat în , la Wayback Machine.