Recea, Brașov
Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 12 km depărtare de Făgăraș.
Recea | |
— sat și reședință de comună — | |
Biserica Acoperământul Maicii Domnului | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Brașov | |
Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E / 45.73111°N 24.94278°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Brașov |
Comună | Recea |
SIRUTA | 41747 |
Altitudine[2] | 551 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 933 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 507180 |
Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text |
Istoric
modificareRecea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Demografie
modificareLa recensământul (conscripțiunea)[3] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români.[4] Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie.[4] Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[5]
La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici.[6] La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.[7]
Turism
modificareDin Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.
Personalități
modificare- Ioan Boeriu (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea - d. 1949, Sibiu), feldmareșal cezaro-crăiesc (general al armatei imperiale austro-ungare), baron, apoi, după 1918, general de corp de armată în România Mare;
- La Netotu s-a născut Ioan Gavrilă Ogoranu, conducătorul grupului de luptători anticomuniști care a acționat în Munții Făgărașului între anii 1949 - 1956 printre care și Miloșan Pandele și Liviu Receanu din Dejani. Ioan Gavrilă Ogoranu, acest veritabil erou, a decedat la începutul lunii mai 2006.
- Virgil Fulicea (1907-1979), sculptor și profesor universitar la Cluj-Napoca, s-a născut la Vaida-Recea.
- În Telechi-Recea s-a născut Aurel Vijoli, fost viceguvernator, guvernator și președinte al Băncii Naționale a României (1945-1952), adjunct al ministrului Finanțelor, ministru al Finanțelor (n. 1902- d. 1981).
- Ilarion Urs (n. 4 martie 1955), stareț al Mănăstirii Sâmbăta de Sus (2000-2015) și episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (din 2015)
Imagini
modificareNote
modificare- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 In: Augustin Bunea, (1900), pp. 304-415.
- ^ a b Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 410.
- ^ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 618.
- ^ Idem.
Bibliografie
modificare- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș [Blaj], Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.
Legături externe
modificareImagini
modificare-
Intrarea în localitate
-
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
-
Biserica „Sfinții Arhangheli”