Nelly Sachs

"...pentru importanta ei operă lirică și dramatică, operă care prezintă destinul evreilor cu emoționantă forță ^[16]. ."

Născută în Berlin, la 10 decembrie 1891, Nelly Sachs primește de timpuriu o complexă educație artistică, trăind într-o sferă cultivată, interiorizată, citind mai cu seamă legende, operele romancierilor germani, înțelepciunile Orientului. Primele poeme văd lumina tiparului la îndemnul Selmei Lagerlöf, cu care se afla în corespondență. Până la război trăiește retrasă, aproape necunoscută publicului. După venirea la putere a nazismului, aflându-se printre cei condamnați la exterminare, reușește să părăsească Germania împreună cu mama ei, datorită ajutorului Selmei Lagerlöf și a autorităților suedeze. Toți ceilalți membri ai familiei sunt uciși în lagărele de concentrare. A trăit restul vieții la Stockholm și a fost profund influențată de actele naziștilor de exterminare în masă. Pentru Nelly Sachs începe acea "fugă fără sfârșit", fuga de imaginile, visurile groazei.

După război, publică nu prea numeroase dar apreciate culegeri de poeme, dintre care unele în traducere suedeză. În versurile ei, sunt simboluri ale transformării (fluturele) sau morții (praf, fum, nisip). În ciuda amărăciunii, poemele Nelliei Sachs nu lasă să transpară ura, și în aceasta constă măreția lor.

 

• Legenden und Erzählungen (Legende și povestiri) (1921)
• Von Welle und Granit (Din val și granit), antologie a liricii suedeze a secolului XX (1946)
• In den Wohnungen des Todes (În sălașurile morții) (1947)
• Sternverdunkelung (Întunecare de stele) (1949)
• Und niemand weiss weiter (Nimeni nu știe mai departe (1957)
• Eli: Ein Mysterienspiel vom Leiden Israels (1950)
• Flucht und Verwandlung (Fugă și transformare) (1959)
• Fahrt ins Staublose (Călătorie în Spațiul-fără-de-praf) (1961)
• Noch feiert Tod das Leben (Moartea încă mai sărbătorește viața) (1961)
• Zeichen im Sand (1962)
• Verzauberung (1970)
• Suche nach Lebenden (În căutarea celor vii) (1971)

"De la prima ei culegere de poeme, Nelly Sachs scrie, de fapt, la aceeași carte"^[17]. (Hans Magnus Enzensberger)

• de Ruth Dinesen: Sachs, Nelly. In: Neue Deutsche Biographie (NDB). Band 22. Duncker & Humblot, Berlin 2005, p. 336 f.
• de Walter A. Berendsohn: Nelly Sachs: Einführung in das Werk der Dichterin jüdischen Schicksals. Mit einem Prosatext Leben unter Bedrohung, einer Auswahl von 30 Briefen aus den Jahren 1946–1958 und einem Bericht über die Nelly-Sachs-Sammlung in Dortmund. Kommentiert von Manfred Schlösser. Agora, Darmstadt 1974, ISBN 3-87008-046-9.
• de Gudrun Dähnert: Wie Nelly Sachs 1940 aus Deutschland entkam. Mit einem Brief an Ruth Mövius. In: Sinn und Form 2/2009, S. 226–257
• de Ruth Dinesen: Nelly Sachs. Eine Biographie. Suhrkamp, Frankfurt 1992, ISBN 3-518-40426-1
• de Apropos Nelly Sachs. Mit einem Essay von Gisela Dischner und zahlreichen Bildern, Verlag Neue Kritik, Frankfurt a. M. 1997, ISBN 978-3-8015-0309-3.
• de Aris Fioretos: Flucht und Verwandlung – Nelly Sachs, Schriftstellerin, Berlin/Stockholm. Ein Katalogbuch mit etwa 400 Bildern. Aus dem Schwedischen übersetzt von Paul Berf. Suhrkamp, Berlin 2010, ISBN 978-3-518-42159-8. ^[18]
• de Gabriele Fritsch-Vivié: Nelly Sachs. Monographie. Rowohlt, Reinbek, 3. Auflage 2001, ISBN 3-499-50496-0.
• de Petra Oelker: Und doch, am Ende steht wieder das Licht, wenn auch noch so fern. In: Charlotte Kerner: Nicht nur Madame Curie. Frauen, die den Nobelpreis bekamen. Beltz, Weinheim 1999, ISBN 3-407-80862-3.
• de Gerald Sommerer: Aber dies ist nichts für Deutschland, das weiß und fühle ich. Nelly Sachs – Untersuchungen zu ihrem szenischen Werk. Königshausen & Neumann, Würzburg 2008, ISBN 978-3-8260-3860-0.
• de Gertraude Wilhelm (ed.): Die Literaturpreisträger – Ein Panorama der Weltliteratur im 20. Jahrhundert. Econ, Düsseldorf 1983, ISBN 3-612-10017-3.

 

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nelly Sachs

• en Autobiografie