Musical

La început, musicalul era doar un spectacol ușor, de divertisment, de muzică și dans, derivat din vodevil. Cu timpul acesta a devenit din ce în ce mai sofisticat. A fost creat de artistul britanic George Edwards, în anii 1890. Unul dintre succesele sale - A Gaiety Girl (1893) - era o „comedie muzicală”. Această noțiune a fost folosită până în anii 1950, pentru a desemna acest gen de spectacole.

Anii 1920 au lansat marea epocă a comediei muzicale americane. Câteva din succesele americane de după război au avut calitatea dramatică și muzicală necesară pentru a supraviețui testului timpului, și multe dintre ele sunt readuse pe scenă chiar și în zilele noastre. Un alt punct forte a fost calitatea dansului. Simplu la început, dansul a devenit tot mai sofisticat și a început să reprezinte o adevărată atracție.

Stilul modern al musicalului american contrasta cu abordarea mult mai subtilă a comediilor englezești. Chiar și musicalurile montate în Londra în West End, scrise de ultra-sofisticatul Noel Coward, aveau o tentă sentimentală cu o intrigă mai degrabă amuzantă decât incitantă. Punctul slab al spectacolelor americane îl constituia libretul - intriga și dialogurile erau de obicei superficiale.

„Monopolul anglo-american” al musicalurilor de mare amploare a fost spart, în sfârșit, cu o producție pariziană, Les Miserables (1980), prezentată pentru prima oară la Londra în 1985. Un spectacol impresionant, inspirat de o lucrare clasică franceză, a fost urmat, în 1989, de Miss Saigon, cu referire la Războiul din Vietnam și realizat de același cuplu: Claude-Michel Schonberg (muzică) și Alain Boublil (text). Această piesă a confirmat încă o dată scopurile și ambițiile artistice ale musicalului modern.

• Balet
• Dans
• Operă (gen muzical)
• Operetă (gen muzical)
• Vodevil