Miu Dobrescu

Miu Dobrescu a absolvit Facultatea de Filologie, a fost căsătorit și a avut 3 copii. După 1989, a fost inculpat în Procesul C.P.Ex al PCR.^[2]

Miu Dobrescu a fost Ministrul Culturii și al Patrimoniului Național (4 noiembrie 1976 - 29 martie 1979), Președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste (4 noiembrie 1976 - 30 martie 1979) în Guvernul Manea Mănescu (2) și (30 martie - 28 august 1979) în Guvernul Ilie Verdeț (1), secretar în Secretariatul PCR (8 octombrie 1982 - 21 martie 1984).

Prin Decretul nr. 95 din 7 mai 1981, Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a II-a, pentru rezultatele obținute în îndeplinirea cincinalului 1976-1980, pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român.^[3]

În perioada 1984-1987, Miu Dobrescu a fost președinte al Colegiului Central de Partid, care a fost înființat prin hotărârea Congresului al IX-lea al PCR din 1965.^[4]

Miu Dobrescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1969 - 1989.

În Biserica Sfinților Părinți din Boroaia pictura a fost realizată de către Adrian Köber din Târgu Jiu. În momentul când s-a pictat Judecata de Apoi cu personaje și personificări, acest fapt a deranjat-o pe soția lui Miu Dobrescu, prim-secretarul PCR al județului Suceava. Drept urmare, peste scena executată a fost pictat un iad modern fără diavoli, care, după revoluție fiind spălat, a scos la iveală fresca inițială.^[5]

• Ordinul 23 August clasa a V-a (1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[6]