[go: up one dir, main page]

Mirdza Ķempe

poetă letonă
Mirdza Ķempe
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Libava, gubernia Curlanda⁠(d), Imperiul Rus[2] Modificați la Wikidata
Decedată (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Riga, Republica Sovietică Socialistă Letonă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăRaiņa kapi[*][[Raiņa kapi |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuEriks Ādamsons[*][[Eriks Ādamsons (romancier leton)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Letonia
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațielingvistă
poet
traducătoare
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană
limba letonă[1] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Letoniei[*]
Limbilimba letonă  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarrealism socialist  Modificați la Wikidata
Specie literarăpoem[*], poem narativ[*]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul de stat al URSS
Ordinul Steagul Roșu al Muncii  Modificați la Wikidata

Mirdza Ķempe (ulterior Naikovska;[3] n. , Libava, gubernia Curlanda⁠(d), Imperiul Rus – d. , Riga, Republica Sovietică Socialistă Letonă, URSS) a fost o poetă, traducătoare și lingvistă letonă.[4]

Biografie

modificare

Mirdza Ķempe s-a născut într-o familie din clasa muncitoare din Liepāja, Letonia. Potrivit altor surse, tatăl ei era un agent comercial.[5] Din 1914 până în 1926 a locuit în cartierul Tosmare, pe str. Ģen. Baloža nr. 47; mai târziu, ea și familia ei s-au mutat într-o locuință de pe str. Bernatu nr. 41 în Liepāja. A învățat la Școala primară nr. 1 din Liepāja (azi Școala nr. 5 din Liepāja) în perioada 1915-1919, apoi a urmat gimnaziul și liceul la Școala secundară nr. 1 din Liepāja, absolvind în 1925.

A debutat în 1923 cu poezia „Ne jums!”, care a fost publicată în ziarul Kurzemes Vārds. În același an ea a tradus în limba letonă piesa de teatru Mozart și Salieri a lui Pușkin. În 1927 a fost admisă la Universitatea din Riga, dar, fiind orfană de tată, a trebuit să-și abandoneze studiile din cauza lipsei de bani, și a început să lucreze din 1928 pe post de crainic la postul Rīgas radiofons.[6] A devenit apoi reporter și șef al secției literare și artistice al postului de radio leton. În 1931 s-a căsătorit cu scriitorul Eriks Ādamsons, dar a divorțat cu puțin timp înaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial. Fratele ei, Emils, a murit în Războiul Civil din Spania, luptând de partea republicanilor.[5]

A tradus opere literare din limbile rusă, engleză, germană, spaniolă și franceză. În 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat din cauza apropierii frontului la Astrahan, Ivanovo și Moscova. A lucrat acolo ca traducătoare pentru ansamblul muzical al RSS Letone și a scris poezii și piese de teatru. Începând din 1942 a fost director literar al Teatrului de Marionete din Moscova.

După ce s-a întors în Letonia a fost director artisti al Teatrului de Marionete din Riga (1944-1947).[7] Apoi a fost consilier la Uniunea Scriitorilor din RSS Letonă. S-a implicat în particular în schimburile culturale între RSS Letonă și Republica India.

I-a fost acordat Premiul de Stat al RSS Letonă (1958), Premiul de Stat al URSS (1967) și Ordinul Steagul Roșu Muncii.[8] În 1971 a primit diploma de doctor honoris causa a Universității Visva-Bharati pentru contribuția sa la popularizarea operelor literare în limba urdu.[6][9] A murit la Riga în 1974 și a fost înmormântată în cimitirul Līvu din Liepāja.

Memoria Mirdzei Ķempe a fost omagiată prin înălțarea a două monumente: un monument la Liepāja, proiectat de arhitecta Ligita Ulmane și dezvelit în 9 februarie 1989, și un alt monument la Riga.[6] O stradă din cartierul Ezerkrasts din Liepāja a primit numele ei.

Mirdza Ķempe a publicat 15 volume de poezii, printre care Rīta vejš (1946), Gaisma akmenī, Ērkšķuroze (1972), Mīlestības krāšņais, Dzintara spogulis (1968), Mirkļu mužiba etc.

  • Drauga vārdi (1950)
  • Mieram un dzīvībai (1951)
  • Dzejas (1955)
  • Mīlestība (1957)
  • Es nevaru klusēt (1959)
  • Skaudrā liesma (1961)
  • Mirkļu mūžība (1964)
  • Gaisma akmenī (1967)
  • Dzintara spogulis (1968)
  • Cilvēka ceļš (1969)
  • Ērkšķuroze (1973)
  • Mīlestības krāšņais koks (1977)
  • Izlase (1982)
  • Rīta vējš (2013)
  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Кемпе Мирдза Яновна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  3. ^ Undīne Adamaite (). „Melodrāma par "nepareizu" dzīvi. Izrāde Īsie zibsnīgie mirkļi” (în letonă). Diena. Accesat în . 
  4. ^ Sandra Vensko (), „Karalienes saimes galds”, Liepājas Vēstules Nr. 3 (în letonă), Kurzemes Vārds, pp. 30–33 
  5. ^ a b en Katharina M. Wilson (). An Encyclopedia of Continental Women Writers, Volume 1. Taylor & Francis. ISBN 9780824085476. 
  6. ^ a b c en „Monument to Mirdza Ķempe”. thecelotajs.com/. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ en Peter Nagy, Phillippe Rouyer, Don Rubin (). World Encyclopedia of Contemporary Theatre: Volume 1: Europe. Routledge. ISBN 9781136402968. 
  8. ^ „Article Kempe, Mirdza Yanovna. Great Soviet Encyclopedia (în rusă). Accesat în . 
  9. ^ „Visva Bharati University site”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Кемпе, Мирдза (), Избранное. Стихотворения и лирические миниатюры, Moscova: Художественная литература 
  • Ķempe, Mirdza (), Kopoti raksti. Pirmais sējums, Riga: Liesma 

Legături externe

modificare