Ilidia, Caraș-Severin

În Evul Mediu, Ilidia a fost centrul politico-administrativ al unui district românesc.^[2] (Istoria districtelor românești din Banatul timișan de Vicențiu Grozescu)

Aici s-a născut Traian Jurchela, cunoscut cântareț de muzică populară bănățeană. De asemenea tot în localitatea Ilidia își are originea și cunoscutul cântăreț și compozitor Marius Țeicu. Aceleiași familii îi aparține și folcloristul Simion Țeicu, acesta din urmă implicându-se foarte mult în recunoașterea satului Ilidia ca zonă cu un puternic izvor folcloric nealterat.

Viața acestui colț din Banatul montan a fost descrisă și de ing.Iosif Stănilă într-o Monografie a satului Ilidia.

Dimitrie Grama un contemporan mai puțin cunoscut de localnici pe viu, cum spun bătrânii, face ca numele de Ilidia să apară în numeroase publicații internaționale, aici în satul său natal fiind cunoscut ca nepotul unui emigrant român în state reîntors la batrânețe la îndemnul nepotului său Dimitrie, poezia și proza sa fac pe mulți băștinași ai satului să se reîntoarcă măcar cu gândul în locul de baștină asemeni batrânului emigrant Adam Țeicu. Idea automobilului Dacia. In urma cu 70 ani ziarele timișorene informau despre automobilul Dacia de 70000 lei, în ziarul Vestul din 5 iulie 1936, bănățeanul Ion Madincea originar din Ilidia născut la 1900, emigrat in S.U.A., in 1920 ajuns inginer si unul din conducătorii firmei Chrysler vine cu acest proiect mutat mai târziu la Codlea. (după un articol de Vali Corduneanu) 89.40.145.4 17 martie 2008 22:35 (EET)

Istoria acestei localități cât și a zonei a fost scoasă la lumină atât la propriu cât și la figurat de Dumitru Țeicu, istoric și om de cultură cărășan cu origine din localitate, acestui om datorându-i-se în mare parte toate aceste informații despre satul montan Ilidia.

Sat din Banatul montan cu tradiții agricole dar cu o puternică tentă meșteșugărească poate dezvoltată tot datorită influenței austriece și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școală, bibliotecă (2000-volume carte) fanfară, cor și o puternică influență a bisericii în viața satului, modelează viața țăranului dornic de cunoaștere să aibă și alte îndeletniciri meșteșugărești fapt ce a dus ca în perioada comunistă satul să cunoască o mare pierdere de populație stabilă, astfel la începutul unui nou mileniu aflăm un sat montan turistic cu nostalgia vremurilor de odinioară și tentația de libertate a vizitatorului fie el si de o zi.

Apicultura ― In urmă cu multi ani, poveștile locului mă fascinau. Între ele își găseau locul și cele despre stupi. Așadar cu aproximativ 120 de ani in urmă, la sf. sec al 19-lea, in Ilidia sau Mica Americă, un El Dorado al cărășenilor, nici chiar apicultura nu putea începe fără o poveste despre arme si stupi. Astfel, un stupar de coșnițe, Mos Licurici, trage cu o armă, pe gura, asupra unui hoț de stupi, tăindu-i piciorul. Așadar, fiind îndeplinit un act justițiar demn de vestul sălbatic, apicultura a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi sistematici, stupul Atanasie Albina apărând chiar în stupina cu pricina a moșului, înlocuind secularele coșnțte de curpen unse cu lut și bălegar, acești stupi menținându-se pâna în anii 1995; mai apar și stupii ungurești (verticali) în familia Lazăr Valeriu sub formă de stupină închisă. În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu înființează prima fermă apicolă profesionistă în localitate. Tradiția este continuata și întărită din perioada 1953, când un alt stupar, Maran Petru, înființează o noua stupină. Cei doi colaborează și reușesc să afirme apicultura bănăteană la nivel de țară atât prin producții cât și prin diversitate, Țepeneu fiind, se pare, unul din apicultorii care au dus la descoperirea apilarnilului. Cei doi introduc stupii moderni Dadant si Langstrongt cu o productivitate ridicată, executați dupa standard, nepermițând deviații constructive; introduc recoltarea mierii cu mijloace moderne si topirea cerii prin topitoare solare si cu abur; participă impreuna la lucrarile Congresului Apimondia din Romania in anii `60, aduc grupuri de apicultori din zonă în schimb de experiență, formează vetre de stupine urmărind evoluția florei, încurajează și muncesc la introducerea salcâmului in zonă; practică o perioada și stupăritul pastoral. Considerând că apicultura evoluează odată cu omenirea, formează biblioteci de specialitate alcătuite din apariții de carte si colecții din revistele vremii. Un rol important cei doi stupari îl au prin faptul că nu consideră că apicultura este o branșă cu ușile închise pentru tineri, îndemnându-i spre această îndeletnicire nobilă, așadar la un nou început de secol european media de vârsta a stuparilor din Ilidia este 35 de ani, existând peste 700 familii de albine. Sperăm deci la un nou secol dulce in Valea Carasului (A.M.)

Biserica ortodoxă, biserica greco catolică si biserica baptistă. obiective turistice: biserica rotondă, castel și locuința feudală, ruine restaurate pe dealul Oblita. Cetate cu val de pamânt, ruine restaurate pe dealul Cetate, biserica ortodoxă pictată de pictorul Zaicu. Valea Mare rezervatie naturala integrala, mori pe apă funcționale 6 din care 4 din lemn, clădiri și fântâni cu arhitectură conservată. În anul 1883 ia ființă corul din Ilidia iar în 1889 ia ființa fanfara instrumente păstrate de localnici pâna în ziua de azi

Populatie cu tenta capitalista datorita fenomenului de emigrare in state ca S.U.A.,Franta,Germania cu o cultura evoluata pentru acea perioada, cu mijloace de productie moderne,moara cu valturi pe apa si cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultura batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfirsitul anilor 1949 numai necazurii;arestari,deportari in Baragan,domicilii forțate,colectivizarea iar apoi duc la desființarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare.

• Lazar Cornel-decedat Aiud,
• Lazar Iconia,
• Luca Stefan,
• Maran Adam,
• Murgu Nicolae,
• Suru Gheorghe,
• Rugaci Achile,
• Madincea Ilie,
• Danila Nistor.

• Fam. Moise - Moise Iosif, Moise Eva, Moise Stefan
• Fam. Toc - Toc Stela cu parintii
• Fam. Luca - Luca Stefan, Luca Elena
• Fam. Murgu - Murgu Simion cu sotia si fiul detinut politic deportat si in Baragan, Murgu Nicolae, Murgu Iosif, Murgu Carolina
• Fam. Iosu Priu
• Fam. Pintaru - Rusmir Adam, Rusmir Carolina

Au fost nationalizate toate familiile deportate si familia timplarului Raica Ion,in urma colectivizarii fortate au fost nationalizate toate mijloacele de productie,pamintul,casele persoanelor emigrate in strainatate fara rude in tara. S-a incercat legarea de C.A.P. a taranilor si mestesugarilor lucru nereusit de puterea comunista odata deposedati de bunuri,arestati,deportati,dati afara din scoli pe motive politice sau datorita neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se in marile orase sau emigrind in continuare conform obiceiului aceasta a dus la scaderea populatiei la ~280 locuitori în 2008.

Terenuri agricole, forestiere, zona turistica, spatii turistice in vinzare, spatii cu destinatie economica sau sociala, scoala clasele I-V,gradinita, dispensar medical, magazine alimentare si mixte, drum asfaltat, proiect aprobat de apa si canalizare, sistem de colectare a deseurilor menajere.

Se preconizeaza infintarea unui parc eolian pe raza localitatii, existind se pare doua firme interesate de proiect.

in 02.04.2008 are loc darea in folosință la standard european a școlii cu clasele I-IV și grădiniță inaugurarea având loc in prezența ministrului secretar de stat Horia Irimia.

Haiducul Adam Neamțu, originar din Slatina Nera și o vreme dascăl într-un mic sat de la Dunăre, învățătorul Adam Duma s-a făcut haiduc, împreună cu prietenul său, Lăzărica, stabilindu-și „reședința” în Peștera Rolului din Cheile Nerei. Era cunoscut ca Adam Neamțu, pentru că purta straie „nemțești”. A fost viteaz și drept, darnic cu săracii, cărora le umplea poala de galbeni luați de la cei bogați. A fost prins pe când își vizita ibovnica, Ileana, prin trădarea unui fost ortac, Buzangiu și închis întâi în Oravița, apoi, 20 de ani, la Lugoj. Săracii care primeau de la Adam Neamțu câte o poală de galbeni împărătești nu se mai puteau numi săraci. Cu ei „puteai cumpăra un sat cu popă cu tot”. Unii și-au pus acțiuni la societatea austriacă ce a construit primele căi ferate în această parte a Banatului și administra și minele din Anina. Câțiva dintre săracii miluiți de el au devenit bogați mai rău ca ceilalți.

Când a revenit Adam Neamțu de la închisoare de la Lugoj, s-a dus să ceară de la unul Iosom Catina, din Ilidie, pe care el îi dăruise pe vremuri. Iar acesta l-a gonit cu argații din ogor. Drept pentru care Adam Neamțu s-a apucat iar de haiducie, i-a dat foc lui Iosom, de-a ars de viu cu tot ce avea. Pe haiduc l-au prins și l-au spânzurat pe urmă, fără judecată, lângă orașul Guzainii, lângă Vârșet. ^[3]

Se spune că aceste locuri au fost stăpânite de un pașă hain. Acesta avea un fiu de o rară frumusețe. Se zice că avea ochii albaștri și expresivi încât dacă te uitai în ei, pur și simplu te pierdeai. Tânărul acesta frumos obișnuia să meargă la vânătoare în aceste păduri. Într-o zi, în Poiană Florii se întâlni cu o frumoasă față de valah care era cu oile la păscut. De îndată ce privirile li s-au întâlnit, se îndrăgostiră pe loc unu de celălalt. Pasă, tatăl beiului, află că fiul său s-a îndrăgostit de o față de valah și imediat trimite slugile să o omoare. Slugile se duc o omoară pe iubită tânărului. Când tânărul bei o găsește pe față fără suflare varsă lacrimi amare după ea, însă degeaba. Atunci, tânărul realizează că nu mai poate să-și aducă la viața iubită și își pune capăt zilelor. Iar, din lacrimile și jertfă lui, luă ființă lacul albastru și cristalin precum ochii și sufletul lui.^[4]

• Stănilă, Iosif (1995). Ilidia - Una din cele mai vechi localități bănățene, atestată documentar. Eurostampa. ISBN 978-606-32-0094-6.
• Berzescu, Anastasie (1999), LACRIMI ȘI SÂNGE. Rezistența anticomunistă armată din munții Banatului. Editura Marineasa. ISBN 973-9485-31-6
• Brebu, Pavel, col. ing., Cozaltea, Elena, prof.-lidia, monografie,Ad Cosmopolitan art, 2015,ISBN 978-606-8389-24-0

• Informații despre fortificația din localitate
• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• hu Ruinele reședinței feudale^{[nefuncțională]}
• hu Ruine fortificație^{[nefuncțională]}
• hu Ruinele bisericii medievale, fortificată cu val de pământ^{[nefuncțională]}

• Satul Ilidia pe Facebook
• Satul Ilidia pe YouTube
• Satul Ilidia pe Instagram