Ioan Lăcustă

A urmat Liceul "Vasile Alecsandri" din Galați.^[3]

A absolvit în 1972 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. A fost membru activ al cenaclului literar „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de prozatori și poeți „Noii”. A fost redactor de rubrică la revista „Magazin istoric”. A debutat cu proză scurtă în antologiile Proză satirică românească (1982) și Desant '83 (1983). A decedat la vârsta de 60 de ani din cauza unui cancer.

• Cu ochi blânzi, proză scurtă (1985)
• Liniște (Povestiri din viața mea) (1989)
• Calendarul de nisip, roman (1990)
• 1919-1937. Zece alegeri interbelice - Cine a câștigat? (1998)
• În șoaptă, povestiri (1998)
• Fără Caragiale... - carte a Mamei, a Iubirii, a Morții (2001)
• După vânzare, roman, 2006
• Luminare - Coborârea în text, roman (2007)^[4]
• Cenzura veghează: 1937-1939 (2007)

• Competiția continuă. Generația '80 în texte teoretice, (Editura Vlasie, 1994; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 1999)
• Generația '80 în proza scurtă, (Editura Paralela 45, 1998)
• Râțari Furtună i orujenoseț Dodițoiu (colecția „Sovremennaia Hudojestvennaia literatura”, Moscova, 1986), antologie de proză scurtă românească, cu povestirea Vis cu lupi („Son pro volka”)

• Membru al Uniunii Scriitorilor din România

• Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (1985)
• Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1990)

• Gheorghe Crăciun: Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice, ediția a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 1999, ISBN 973-9433-83-9
• Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun: Experimentul literar românesc postbelic, Editura Paralela 45, Pitești, 1998, ISBN 973-9433-25-1

• BiblioPhil: Cărți ale autorului Lăcustă, Ioan^{[nefuncțională]}