Grigore al II-lea Ghica

A fost nepotul lui Grigore I Ghica. Între 1717-1726 (sau 1727) a fost mare dragoman al Înaltei Porți.^[4] A fost adus pe tronul Moldovei de Nicolae Mavrocordat, după destituirea lui Mihai Racoviță. A debutat printr-o domnie omenoasă, a scăzut birurile puse de predecesorul său, însă dregătoriile mari le-a acordat tot grecilor.

Partida boierilor nemulțumiți, în frunte cu Dimitrie Racoviță, a vrut să-l detroneze cu ajutorul tătarilor. Dar Ghica, ajutat de turci și munteni, îi respinge. Odată cu războiul ruso-turc, Moldova a fost ocupată de ruși, iar el a fost nevoit să părăsească tronul pentru scurt timp, septembrie - octombrie 1739. Cu toate intrigile împotriva lui Constantin Mavrocordat, și cu sumele vărsate la Constantinopol, a fost înlocuit cu acesta în 1741. Recâștigă tronul Moldovei după 6 ani de surghiun și intrigi, dar numai pentru un an: 1747 - 1748, după care răscumpără tronul Țării Românești. Cheltuielile mari cu recâștigarea și menținerea domniei, l-au făcut să mărească tot timpul sarcinile țării. A reparat mai multe mănăstiri și a zidit mănăstirile Frumoasa și Pantelimon (București) și a înființat tot acolo și un spital. A murit ca domnitor la 3 septembrie 1752 și este înmormântat la mănăstirea Pantelimon (București).

• 5 octombrie 1726^[5] - 16 aprilie 1733^[6] Moldova;

• 16 aprilie 1733^[7] - 27 noiembrie 1735^[8] Țara Românească;

• 27 noiembrie 1735^[9] - 13 septembrie 1739^[10] Moldova;

• 24 octombrie 1739^[11] - 10 septembrie 1741^[12] Moldova;

• mai 1747^[13] - aprilie 1748^[14] Moldova;

• aprilie 1748^[15] - 3 septembrie 1752^[16] Țara Românească;

Grigore al II-lea Ghica a fost fiul lui Matei Ghica (cca.1664-1708) și a Roxandrei Ghica-Mavrocordat (1673-?). A fost fratele lui Alexandru Ghica (1698-1741). A fost căsătorit cu Zoe Ghica Vodă (?-1759) și au avut împreună opt copii, printre care Scarlat Ghica (1715-1766) și Matei Ghica (1728-1756).

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Predecesor: Mihai Racoviță	Domn al Moldovei 1726 – 1733	Succesor: Constantin Mavrocordat
Predecesor: Mihai Racoviță	Domn al Moldovei 1735 – 1739	Succesor: Ocupație rusă
Predecesor: Ocupație rusă	Domn al Moldovei 1739 – 1741	Succesor: Constantin Mavrocordat
Predecesor: Ioan N. Mavrocordat	Domn al Moldovei 1747 – 1748	Succesor: Constantin Mavrocordat
Predecesor: Constantin Mavrocordat	Domn al Țării Românești 1733 – 1735	Succesor: Constantin Mavrocordat
Predecesor: Constantin Mavrocordat	Domn al Țării Românești 1748 - 1752	Succesor: Matei Ghica