Emil Străinu

A absolvit Școala de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriana și Radiolocație cu specializarea Radiolocație; Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea Comandă și Stat Major, Secția Apărare Antiaeriană și Aviație cu specializarea Radiolocație; Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza"; Facultatea de Științe Juridice; Academia de Radio și Televiziune, specializarea „Realizări de programe de Radio și Televiziune”.

A urmat cursuri de specializare și perfecționare de exercitare a actului comenzii militare în țară și străinătate până la nivel eșalon "Armată de arme întrunite".

Este Doctor în Științe Militare; Doctor Honoris Causa și titlu onorific de "Academician" al Academiei de Înalte Studii din Iași; Doctor Honoris Causa al Academiei de Dacologie.

La Congresul al VI-lea al Partidului România Mare, desfășurat la București, la 31 octombrie 2015, Emil Străinu a fost ales noul președinte al acestei formațiuni politice.^[9] Din 31 martie 2016 a renunțat la președinția PRM și la activitatea politică.

Între 1979, anul absolvirii Școlii Militare și 1992 a fost ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale.

Din 1992 și pînă la trecerea în rezervă, 2007, a activat ca ofițer activ în cadrul Serviciului de Protecție si Pază.

Între 01.06.2007 și 31.12.2008, Consilier la Parlamentul României pe Probleme de Amenințări Neconvenționale și Asimetrice^{[necesită citare]}.

Este specialist recunoscut internațional ^[cine?] în domeniul Războiului Geoclimetic-Geofizic și al Războiului Psihotronic^{[necesită citare]}.

Activitate ca realizator de emisiuni radio și de televiziune și activitate publicistică (articole, cărți, eseuri în domeniul tehnico-științific și militar).

Peste 1500 articole publicate între 1990-2014 în peste 50 publicații.

Între anii 2000-2014 a participat la congrese, simpozioane și reuniuni științifice în peste 60 de țări de pe patru continente.

A trecut Cercul Polar de Nord de cinci ori (Alaska, Groenlanda, Insulele Swalbard, La Nord de Murmansk și Kamceatka) și Cercul Polar de Sud, pe la Capul Horn, spre Continentul Arctic^{[necesită citare]}.

A participat la expediții și călătorii în zone precum: Alaska, Siberia, Tibet, Insula Paștelui, Groenlanda, Islanda, Insulele Swalbard, Himalaya, Lacul Baikal, Kamceatka, Strâmtoarea Bering (Vladivostok-Rusia, Elena Kotzebuse-SUA) etc.

A intrat în zone interzise, ca Zona 51, Gakota - HAARP sau zone periculoase precum deșerturile Nevada, Atakama, New Mexico, Arizona, Mojawe^{[necesită citare]}.

A studiat în biblioteci celebre precum Biblioteca Congresului SUA - Washington, Biblioteca Institutului Smithsonian - Washington, Biblioteca Lenin - Moscova, Biblioteca Muzeului Ermitaj - Sankt Petersburg, Biblioteca lui Dalai Lama - Lhassa - Potala, Tibet, Biblioteca Vaticanului, Biblioteca SIPRI și a Fundației Nobel, Stockholm - Suedia, Biblioteca Institutului UFO din Roswell, New Mexica, SUA, etc^{[necesită citare]}.

Între 2010-2014 a obținut, datorită cercetărilor în domeniul Științelor nonconveționale, 62 de premii internaționale și 32 de medalii, între care 15 de aur și 2 de argint.

A primit numeroase medalii dintre care: Medalia de Aur Nikola Tesla, Medalia de Aur New Time, Medalia de Aur Archimedes, Medalia de Aur Henri Coandă, Medalia Traian Vuia, Medalia de Aur a Asociației Inventatorilor din Asia, Medalia de Aur International World Invention Show 2014, Ordinul Nikita Mihalkov, Medalia de Aur a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci al Republicii Moldova, Marele Premiu al Salonului de Invenții Nikola Tesla, București 2013, ș.a.m.d.

Este membru fondator ASFAN ^{[necesită clarificare]}, ARCEPS ^{[necesită clarificare]}, ALIEN HUNTER GROUP, SARM ^{[necesită clarificare]} și colaborează cu UZP , RUFOR, RUFON, FRR, SSM ^{[necesită clarificare]}.

• O.Z.N. Universuri paralele, Editura UMC, 1994, ISBN 973-96343-2-X
• Războiul radioelectronic: România - Decembrie 1989; Kosovo - Iugoslavia 1999, Editura Z 2000, 2004 (co-autor cu Sorin Topor)
• Războiul geofizic, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2003 (teză de doctorat)
• OZN Universuri paralele, Editura UMC, 1994
• Săbiile zeului Marte - războiul radioelectronic, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1996
• OZN în arhivele militare secrete, (co-autor) Editura Majadahonda, 1999;
• Men In Black - Poliția extraterestră, Editura Z 2000, 1999;
• Serviciile secrete și fenomenul OZN, Editura Z 2000;
• Războiul geofizic, Editura Phobos, 2006, ISBN 973-7683-10-2
• Fenomenul OZN și serviciile secrete, Editura Solaris Print, București, 2008, ISBN 9789738885318
• OZN - Anchetatorii au viața scurtă, Editura Triumf, București, 2008, ISBN 973-7634-29-2
• Statueta blestemată - teorii și cercetări neconvenționale, Editura Triumf, București, 2008, ISBN 9789737634207
• Cutremurele care vor lovi România - teorii și cercetări neconvenționale, Editura Triumf, București, 2009, ISBN 973-7634-22-1
• Operația Elster. Atentatul terorist de la 11 septembrie 2001 inspirat de un plan conceput de Hitler în 1943 !?, Brașov, Solaris, 2009, ISBN 978-606-92077-5-8.
• Operațiunea Elster, colecția Armaghedon - vol.2, Editura Solaris Print, București, 2009, ISBN 606-92077-5-8
• Un OZN pentru Hitler, colecția Armaghedon - vol.1, Editura Solaris Print, București, 2009, ISBN 9786069207710
• Fuhrerul și arma finală, colecția Armaghedon - vol.3, Editura Solaris Print, București, 2009, ISBN 9786069207789
• Războiul psihotronic, Editura Solaris Print, București, 2009, ISBN 9789738885332
• Razboiul informatic, Editura Triumf, 2009, ISBN 978-973-7634-29-0

• Parapsihologia si serviciile secrete, Editura Triumf, 2010, ISBN 978-973-7634-32-0, ed I
• cu Ioana Vostinaru, C.I.A. Tentativele de asasinare ale lui Fidel Castro Ruz, Editura Axioma Print, 2016, ISBN 978-606-8206-10-3
• Efectul Dumitrache sau Teoria vibratorie a timpului, Editura Prestige, 2018, ISBN 9786068863313
• Extraterestrul din lumea duală, Editura Darclee, 2021, ISBN 9786069010259

• Site-ul ASFAN: Emil Străinu
• Emil Străinu la Internet Speculative Fiction Database