Papa Clement al VII-lea

Clement al VII-lea
Date personale
Nume la naștere	Giulio Zanobi di Giuliano de' Medici
Născut	26 mai 1478[1] Florența, Republica Florentină[2]
Decedat	25 septembrie 1534 (56 de ani)[1] Roma, Statele Papale[3]
Înmormântat	basilica di Santa Maria sopra Minerva[*][[basilica di Santa Maria sopra Minerva (church in Rome, Italy)|​]] Tomba di Clemente VII[*][[Tomba di Clemente VII (funerary monument in Santa Maria sopra Minerva, Rome, Italy)|​]]
Cauza decesului	otravă
Părinți	Giuliano de' Medici[4] Fioretta Gorini[*][[Fioretta Gorini (Italian noble (1453–1478))|​]]
Copii	Alessandro de' Medici
Religie	Biserica Catolică[5]
Ocupație	preot catolic[*]​ transitional deacon[*][[transitional deacon (Catholic deacon before receiving priestly ordination)|​]]
Locul desfășurării activității	Roma Statele Papale
Limbi vorbite	limba latină limba italiană[6]
Activitate
Început de pontificat	18 noiembrie 1523
Final de pontificat	25 septembrie 1534
Predecesor	Papa Adrian al VI-lea
Succesor	Papa Paul al III-lea
Modifică date / text

Papa Clement al VII-lea (nume burghez: Giulio de´Medici; n. 26 mai 1478, Florența, Republica Florentină – d. 25 septembrie 1534, Roma, Statele Papale) a fost un membru al familiei de´Medici și papă al Romei din 18 noiembrie 1523 până la moartea lui.

Fiind un fiu ilegitim al lui Giuliano de´Medici din Florența, devreme a intrat în Ordinul Ioaniților devenind prior, adică locțiitorul starețului la Capua. Vărul lui, papa Leon al X-lea, l-a declarat un fiu al familiei de´Medici rezultat dintr-o căsnicie secretă. Astfel Giulio a putut să ocupe fel și fel de funcții profitabile. De pildă, el a fost arhiepiscop de Florența (din 9 mai 1513), episcop de Albia (1513-15), arhiepiscop de Narbonne (din 14 februarie 1515), administratorul apostolic al episcopatului Albenga (1517-18), episcop de Bologna (1518), administratorul apostolic al episcopatului Embrun (1518), administratorul apostolic al episcopatului Ascioli Piceno (1518), episcop de Eger (1520 -23) și administratorul apostolic al episcopatului Worcester (1521-22).

În data de 23 septembrie 1513 a fost ridicat în funcția de cardinal iar șase zile mai târziu Leon al X-lea l-a numit diacon-cardinal al bisericii titulare S. Maria in Domnica. Din 26 iunie 1517 biserica lui titulară a fost S. Clemente iar din 6 iulie aceluiași an S. Lorenzo in Damaso.

Încă din 6 iulie 1517 până în 19 noiembrie 1523 a ocupat funcția vicecancelarului bisericii și din 1 octombrie 1519 până-n 1 noiembrie 1520 l-a servit pe Leon ca și camerlengo.

Pe 18 mai 1523 conclavul l-a ales papă. Încoronarea lui a avut loc puțin timp după ziua sfântului Clement I, pe 26 noiembrie. Ca și în cazul succesorilor lui Clement al VIII-lea, Clement al IX-lea și Clement al XI-lea numele ales de el urma să indice linia generală a pontificatului său ("clemență"). Pe parcursul întregului său pontificat a încercat să mărească puterea politică a papalității, dar și a familiei de´Medici.

Din 1521 regele spaniol s-a aflat, împreună cu împăratul Reich-ului, Carol Quintul, în război cu regele francez Francisc I.. Ținta conflictului era nordul Italiei. Încercând inițial să rămână neutru, totuși cu timpul s-a apropiat de tabăra nemților. În 1526 însă, după arestarea regelui Francisc, a întrerupt alianța cu Carol Quintul, aderând Ligii de la Cognac. Ca urmare, în anul 1527 trupele imperiale au cucerit și prădat Roma ("Asediul Romei", Sacco di Roma). Clement al VII-lea, la rândul lui, s-a refugiat atunci prin "Pasajul Borgo" în Castelul Sant'Angelo care a fost asediat de adversarii lui un timp îndelungat. Fiind amenințat și cu asasinarea Catarinei de' Medici, s-a predat până la urmă. După arestarea papei toată familia de Medici a fost izgonită din Florența.

În data de 29 iunie 1529 Clement al VII-lea a încheiat cu împăratul Carol Quintul Pacea de la Barcelona. Așa cum clanul de' Medici a primit înapoi Florența, așa și papa a ajuns din nou stăpânul Statului Papal. Pe 24 februarie 1530 papa Clement al VII-lea l-a și încoronat pe Carol Quintul la Bologna.

Datorită Reformei Protestante, împăratul i-a cerut papei invocarea unui conciliu, ceea ce cel din urmă a refuzat. La fel, Clement al VII-lea a refuzat cerința lui Henric al VIII-lea să-l divorțeze de Katharina de Aragón, așa că regele englez s-a dezis de papă, ceea ce a dus până la urmă la crearea Bisericii Anglicane ("Church of England") și o nouă sciziune bisericească.

Clement al VII-lea a decedat pe 25 septembrie 1534 în urma consumului unor ciuperci otrăvitoare, fiind înmormântat în basilica "Santa Maria sopra Minerva" din Roma.