Canalul Poarta Albă–Midia Năvodari

Canalul Poarta Albă–Midia, Năvodari face legătura acvatoriului portului maritim Midia și al celui al portului Luminița din Lacul Tașaul (Năvodari) cu Canalul Dunăre – Marea Neagră, în zona localității Poarta Albă. El a fost deschis navigației la 26 octombrie 1987. ^[2]

Are o lungime de 31,2 km și este situat între Portul Midia, km 0 al canalului, și confluența cu Canalul Dunăre–Marea Neagră la km 36 al acestuia, în dreptul localității Poarta Albă.^[1] La km 3 are o bifurcație (cu o lungime de 5,5 km) ce face legătura cu Portul Luminița. Atât Portul Luminița cât și Ovidiu, sunt parte integrantă a canalului.

Inițial, canalul a fost început prin munca forțată prestată de deținuții politici din lagărul de la Capul Midia, transformat în a doua jumătate a anilor 1960 în "șantier național al tineretului".

Mortalitate: 1952/53 17%

În noiembrie 1982 s-a reînceput întocmirea documentației tehnice pentru ramura nordică a Canalului Dunăre–Marea Neagră, în vederea realizării Canalului Poarta Albă–Midia Năvodari. Construcția propriu-zisă a început în 1983 și a fost finalizată în octombrie 1987.^[1]

• Matei Boilă (1926–2015), preot greco-catolic, ulterior senator PNȚCD
• Radu Câmpeanu (1922–2016), lider al tineretului liberal, ulterior președinte al PNL și senator
• Grigore Dogaru (1921–2009), preot greco-catolic
• Szilárd Bogdánffy (1911–1953), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare și Oradea

• Fortunát Boros (1896–1953), călugăr franciscan, deținut politic

Există un proiect de realizare a unei ecluze între Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari și lacul Siutghiol. Se estimează că prin construirea acestei ecluze în zona Mamaia-Sat, traficul de nave specializate în transportul de persoane și a celor de agrement va crește cu 30 % – 50 % pe an.^[3]

• Canalul Dunăre–Marea Neagră
• Canalul Dunăre–București

• Ordonanță privind regimul navigației pe Canalul Dunăre–Marea Neagră și Canalul Poarta Albă–Midia–Năvodari Arhivat în 30 septembrie 2007, la Wayback Machine.