Calc (lingvistică)

Rezultatul calcului lexical este un cuvânt. Poate fi vorba de calc semantic sau de calc de structură morfematică^[2].

Calcul semantic este preluarea sensului unui cuvânt străin de către un cuvânt existent în limba receptoare. În cazul unor preluări relativ vechi, se întâmplă ca acest cuvânt să păstreze numai sensul preluat. Exemple:

• en Sensul inițial al cuvântului write era a „zgâria”, apoi sub influența cuvântului latinesc scribere „a trasa linii cu un obiect ascuțit; a scrie”, a preluat al doilea sens al acestuia^[3].
• zh Cuvântul dìng însemna inițial „fix; stabil”. Budiștii chinezi au tradus cu acesta cuvântul sanscrit samādhi, care denumește o stare de adâncire în meditație^[4].

În cazul calcurilor semantice relativ recente se păstrează și sensul/sensurile cuvântului receptor. De exemplu, cuvântul românesc cerc a preluat sensuri figurate de la cercle din limba franceză, printre care „grup de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de prietenie”^[5]. De asemenea, cuvântul francez réaliser „a realiza” a preluat de la cuvântul englezesc realize „a face să devină realitate; a-și da seama, a înțelege” și al doilea sens al acestuia^[6].

Prin acest tip de calc rezultă în limba receptoare cuvinte compuse sau derivate prin traducerea morfemelor care compun unele cuvinte străine, sau prin redarea în acest fel a unor sintagme străine.

Exemple de cuvinte compuse obținute prin calc după cuvinte compuse:

• ro bunăstare < de Wohlstand^[7];
• en crispbread < de Knäckebrot „pâine crocantă”^[3];
• fr presqu’île < la paeninsula „peninsulă” (literal „aproape insulă”)^[8];
• hr zemljopis < el geographía „geografie” (lit. „descrierea Pământului”)^[9];
• zh lán-méi < en blueberry „afină” (lit. „bacă albastră”)^[4].

O limbă în care compunerea este un procedeu foarte productiv, cum este de pildă maghiara, redă prin cuvinte compuse nu numai asemenea cuvinte din alte limbi, ci în general și sintagmele străine pe care le calchiază. Exemple: anyanyelv < de Muttersprache „limbă maternă”, virágvasárnap < sr sau hr Cvetna nedelja „Duminica Floriilor”^[10].

Și cuvinte derivate străine pot fi modele de calc lexical. Exemple cu prefixe sunt ro coraport < ru содоклад (sodoklad)^[7], sau hu kiküszöböl < la eliminare „a elimina”^[10].

Exemple cu sufixe:

• ro întâietate < fr primauté^[7];
• en brotherhood < la fraternitas „fraternitate”^[3];
• hu főnök < de Häuptling „șef”^[10].

Există și calc cu derivare parasintetică (prefix + cuvânt + sufix), de exemplu ro deznodământ < fr dénouement^[7].

Exemplele de mai sus sunt calcuri totale, dar există și parțiale, atât cuvinte compuse, cât și derivate, în care unul din morfeme este un împrumut:

• ro triunghi < fr triangle, surprinde < fr surprendre^[7];
• fr dopage < en doping „dopare”, en supermarché < supermarket^[11];
• hu agrárkérdés < de Agrarfrage „chestiune agrară”, eltussol < de vertuschen „a mușamaliza”^[10].

Unele calcuri lexicale pot fi numite internaționale. Astfel, cuvântul german Übermensch, creat de filosoful german Friedrich Nietzsche, a dat în română supraom, în franceză surhomme, în italiană suprauomo, în engleză superman, în rusă сверхчеловек (sverhcelovek), în croată nadčovjek etc.^[12]

Sunt și calcuri lexicale imperfecte, bunăoară de Halbinsel „peninsulă” (literal „insulă pe jumătate”) < la paeninsula (literal „aproape insulă”)^[13]. Cuvântul englez skyscraper (literal „zgârietor de cer”) a dat calcuri exacte (fr gratte-ciel, es rascacielos, hr neboder), dar și imperfecte: ro zgârie-nori, hu felhőkarcoló (literal „zgârietor de nori”).

În general se consideră calc frazeologic cel al cărui rezultat este o unitate frazeologică, inclusiv o expresie idiomatică, fie de tip sintagmă sau de tip propoziție. De exemplu fr course contre la montre „cursă contra cronometru” este un calc după sintagma en race against de clock, sau fr ce n’est pas ma tasse de thé „nu e ceea ce îmi place mie, nu e pasiunea mea” (literal „nu este ceașca mea de ceai”) este traducerea propoziției en it’s not my cup of tea^[11].

Alte exemple:

• ro cultul personalității < ru культ личности (kul't licinosti)^[7];
• ro să revenim la oile noastre < fr revenons à nos moutons^[7];
• en accomplished fact „fapt împlinit” < fr fait accompli^[3];
• en paper tiger „tigru de hârtie” < zh zhǐ lǎohǔ^[4];
• en power politics „politică de forță” < de Machtpolitik^[1];
• es lentes de contacto „lentile de contact” < en contact lenses^[14];
• es golpe de Estado „lovitură de stat” < fr coup d’État^[15].

Și printre asemenea calcuri există parțiale, de pildă ro învățământ secundar < fr enseignement secondaire^[7], hindi și urdu d̩abal kamrā „cameră cu două paturi” < en double room^[4].

Sunt și calcuri frazeologice internaționale. Criticul literar francez Charles Augustin Sainte-Beuve a creat expresia tour d’ivoire în legătură cu scriitorul Alfred de Vigny, de unde au rezultat ro turn de fildeș, en ivory tower, it torre d’avorio, ru башня из слоновой кости (bașnia iz slonovoi kosti), hu elefántcsonttorony etc.^[12]

Unii lingviști disting și calcuri lexico-frazeologice, dar nu după aceleași criterii. După Larizgoitia 2010 este vorba de calcuri al căror rezultat este o sintagmă fără verb (vezi mai sus exemplele din limba spaniolă). Constantinescu-Dobridor 1998 și Hristea 2003 consideră lexico-frazeologic acel calc în care se cuprinde un cuvânt calchiat într-o unitate frazeologică calchiată. Un exemplu este ro a face anticameră < fr faire antichambre, în care anticameră este un calc lexical parțial, iar întreaga expresie un calc frazeologic^[12].

Exemple de calc morfologic se găsesc, de exemplu, în română, unde verbe latinești active au devenit reflexive sub influență slavă: a se naște < roditi sę, a se teme < bojati sę, a se ruga < moliti sę^[7]. În franceză de asemenea se găsește un fenomen analog, dar numai regional, de pildă, construcția cu verb activ în standard remercier pour quelque chose „a mulțumi pentru ceva” se folosește în Alsacia cu pronume reflexiv (se remercier pour quelque chose), sub infuența folosirii sale în de sich bedanken für etwas^[16].

Calcul sintactic se manifestă de exemplu în unele calcuri lexico-frazeologice. Printre cele de mai sus, construcția unora corespunde normelor gramaticale ale limbii receptoare, ex. en accomplished fact (atributul adjectival înaintea substantivului determinat) „fapt împlinit” < fr fait accompli (atributul după substantiv). Sunt însă și calcuri lexico-frazeologice care preiau și structura străină, de exemplu topica sintagmei, deci sunt în același timp și calcuri gramaticale. Astfel sunt, de exemplu în franceză, Nord-Coréen „nord-coreean” < en North Korean, Sud-Africain „sud-african” < en South African^[6], în timp ce conform normelor francezei standard ar fi normale Coréen du Nord, respectiv Africain du Sud.

La nivel de propoziție și frază există de asemenea calcuri sintactice. În română, de exemplu, verbul a sluji poate avea complement direct (a sluji pe cineva), dar și complement indirect (a sluji cuiva), sub influența construcției ru служить некому (slujit' nekomu)^[7]. În franceza din Canada se întâlnesc, de pildă, construcții cu prepoziții traduse exact din engleză în loc de prepoziții prevăzute de franceza standard: être sur l’avion (literal „a fi pe avion”) < to be on the plane vs. être dans l’avion „a fi în avion”^[11]. În maghiara standard, verbul kell „a trebui” se construiește cu infinitivul altui verb (ex. el kell mennem „trebuie să plec”), dar în Transilvania se folosește o construcție cu imperativ-conjunctivul, el kell menjek, sub influența românei, care nu a fost, dar în prezent este acceptată și în Ungaria^[17].

Există de asemenea calc morfologic și sintactic în același timp. Bunăoară, în română, verbul mai sus amintit a se ruga, pe lângă că a devenit reflexiv, în sens religios se construiește cu complement în dativ, tot sub influență slavă: a se ruga cuiva^[7].

Prin acest tip de calc au apărut, în română, de exemplu adjective provenite din verbe la gerunziu, sub influența unor adjective verbale provenite din participiul prezent francez: crescând(ă) < croissant(e), sau suferind(ă), folosit ca substantiv < fr souffrant(e)^[12].

• hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 21 februarie 2018)
• en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat în 23 ianuarie 2022, la Wayback Machine. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 21 februarie 2018)
• Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 21 februarie 2018)
• en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics Arhivat în 10 noiembrie 2018, la Wayback Machine. (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 10 noiembrie 2018)
• Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 21 februarie 2018)
• fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
• en Eifring, Halvor și Theil, Rolf, Linguistics for Students of Asian and African Languages (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 21 februarie 2018)
• hu Gerstner, Károly, 16. fejezet – A magyar nyelv szókészlete (Capitolul 16 – Lexicul limbii maghiare), Kiefer, Ferenc (coord.), Magyar nyelv (Limba maghiară), Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ISBN:963-05-8324-0; online: A magyar nyelv. Digitális Tankönyvtár, PDF de descărcat, pp. 306–334 (accesat la 21 februarie 2018)
• fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
• Hristea, Theodor, Calcul lingvistic ca procedeu de îmbogățire a vocabularului, Constantin Dominte, Introducere în teoria lingvistică. Antologie pentru Seminarul de Teorie a Limbii, Universitatea din București, 2003 (accesat la 24 august 2018)
• hu Kálmánné Bors, Irén și A. Jászó, Anna, Az egyszerű mondat (Propoziția simplă), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp. 345–436 (accesat la 21 februarie 2018)
• en Larizgoitia, Xabier Alberdi, A typology of calques: the calquing mechanism in contemporary Basque (O tipologie a calcurilor: mecanismul calcului în limba bască contemporană), ELUA Estudios de Lingüística, nr. 24, 2010, Universitatea din Alicante, pp. 13–35 (accesat la 21 februarie 2018)
• fr Loubier, Christiane, De l’usage de l’emprunt linguistique Arhivat în 29 martie 2018, la Wayback Machine. (Despre folosirea împrumutului lingvistic), Montréal, Office québécois de la langue française, 2011, ISBN 978-2-550-61626-9 (accesat la 21 februarie 2018)

• es Gómez Capuz, J., El Préstamo Lingüístico (Împrumutul lingvistic), Revista Cuadernos de Filología, anul XIX, Valencia, Universitatea din Valencia, 1998
• es Gómez Capuz, J., El tratamiento del préstamo lingüístico y el calco en los libros de texto de bachillerato y en las obras divulgativas (Tratarea împrumutului lingvistic și al calcului în manualele de liceu și în lucrările de popularizare), Tonos. Revista Electrónica de Estudios Filológicos, nr. 17, Universitatea din Murcia, 2009 (accesat la 21 februarie 2018)
• de Lewandowski, T., Linguistisches Wörterbuch (Dicționar de lingvistică), vol. I–III, Heidelberg, Quelle und Mayer, 1990

• Împrumut (lingvistică)