Bayeux

Așezarea este pomenită pentru prima oară în epoca stăpânirii romane, de către geograful Ptolemeu ^[4]. Ca și episcopul Grégoire de Tours mai târziu^[5], Ptolemeu considerase localitatea drept cea mai importantă așezare a baiocazilor (lat. baiocasses) din regiunea Bessin. Așa-numita Civitas Baiocassium, numită mai târziu de către romani Augustodorum, va purta sub Merovingieni numele Baiocas, pentru a fi consemnată în vremea lui William Cuceritorul sub numele Bayeaux.

Bayeux este situat la 7 kilometri de coastele Mării Mânecii și la 30 de kilometri spre N - V de orașul Caen. Orașul este traversat de râul Aure.

• Latitudine: 49°16'46 N
• Longitudine: 0°42'10 V

• Altitudinea minimă: 32 m, altitudinea medie: 50 m, altitudinea maximă: 67 m.

În anul 1999, orașul Bayeux avea 14.961 de locuitori. Primar în funcțiune (2008 - 2014) este Patrick Gaumont.

Oraș important al provinciei romane Lugdunensis II, Augustodorum deveni în evul mediu timpuriu sediul episcopului sufragant din Rouen. În decursul secolului al III-lea ținutul Bessin a fost colonizat de saxoni, în secolul al V-lea el a fost adăugat de către Clovis I regatului francilor. Pentru perioada merovingiană este consemnată existența unei monetării în Bayeux.

Sub domnia lui Carol cel Mare Bessin-ul a devenit comitat. Dezvoltarea lui a fost abrupt întreruptă de invaziile normanzilor din 885, conduși de Rollo. Din anul 924 regiunea intră în componența ducatului normand, ceea ce însă nu a stăvilit neliniștile datorate repetatelor invazii scandinavice. Astfel, în 940, după o scurtă perioadă de stăpânire bretonă, zona a fost din nou devastată de wikingi. Cetatea Bayeux a fost asediată în anul 943 de oștirile ducelui francilor, Hugues cel Mare (897-956), care urmărea înlăturarea lui Richard I de la conducerea ducatului Normanziei. Normandul Hagrold a organizat cu succes apărarea orașului, dar a trebuit până la urmă, în 944, să-l cedeze lui Ludovic IV Transmarinul.

Istoria episcopilor din Bayeux este o temă controversată în cercetare. După unele opinii primul episcop al orașului a fost Sf. Exuperus, în secolul al IV-lea.

 

• Centrul Guillaume le Conquérant (William Cuceritorul), unde se află expusă tapiseria (lungă de 70 de metri), atribuită reginei Mathilde (1031 - 1083).
• Catedrala Notre-Dame, ale cărei vitralii comemorează expediția lui William Cuceritorul (1066). Catedrala este remarcabilă atât prin marea sa orgă cât și prin lista cavalerilor normanzi participanți la bătălia de la Hastings (1066).
• Muzeul Generalul Charles de Gaulle, situat într-o locuință din secolul al XIV-lea.

• Alain Chartier (1392 - 1430), om politic și poet,
• Pierre Du Bosc (1623 - 1692), preot, predicator celebru,
• Mademoiselle George (1787 - 1867), actriță și metresă a lui Napoleon I,
• Arcisse de Caumont (1801 - 1873), arheolog,
• Jean Grémillon (1898 - 1959), realizator de filme;
• Roger Bésus (1915-1994) sculptor, scriitor;
• Éric Navet (n.1959), călăreț,
• Lionel Lemonchois (n. 1960), navigator,
• Franck Dumas (1968 -), fotbalist,
• Frédéric Née (1975 -), fotbalist,
• Jean-Léonce Dupont, senator, fost primar,
• Kévin Vauquelin (n. 2001), ciclist.

•   Dorchester, Marea Britanie,
•   Lübbecke, Germania,
•   Chojnice, Polonia,
•   Eindhoven, Țările de Jos (Olanda),
•   Viborg, Danemarca.

• de Jacques Boussard: articolul Bayeux in: Lexikon des Mittelalters vol. I, Studienausgabe Stuttgart / Weimar 1999, col. 1710-1712.
• fr Antoine Verney, Bayeux, coll. La ville est belle, Cully, Éditions Orep, 2002
• Bayeux. Art de Basse-Normandie, numéro spécial, n°54, 1969
• Antoine Verney, Les Collections préhistoriques du Musée de Bayeux, Bayeux, Musée Baron Gérard ed., 1994
• Simone Bertrand et Marc Le Carpentier, Bayeux Médiéval, Bayeux, Heimdal, 1976
• Collectif, Bayeux et son histoire, textes de 1844, 1859, 1878, 1886, 1887, Éditions du Bastion, 1995
• François Neveux, Bayeux et Lisieux villes épiscopales de Normandie à la fin du Moyen-Age,Caen, Éditions du Lys, 1996
• Abbé Jean Marie, Bayeux ville d'art, 2 volumes, Bayeux, 1969
• Mohamed El Kordi, Bayeux au XVIIe-XVIIIe siècles, contribution à l'histoire urbaine de la France, La Haye-Paris, Mouton & co.- École pratique des hautes études, 1970
• Christiane Huet, Bayeux au siècle des Lumières. Embellissements, urbanisme et architecture, Paris, La Mandragore, 2001
• en Olwen H. Hufton, Bayeux in the late eighteen century, a social study, Oxford, The Clarendon Press ed., 1967
• fr Collectif, Bayeux et le Bessin 1940-1944. Vie quotidienne. Résistance. Déportation. Libération, Evrecy-Bayeux, 1996
• Françoise Decaumont et al., Le Discours de Bayeux, hier et aujourd'hui. Colloque de Bayeux 15 juin 1990, Paris, Economica éd., 1991
• Antoine Verney, Dominique Herouard, Valérie Matoïan, Le Musée baron Gérard ou l'histoire d'une collection, Art de Basse-Normandie, n°123, 1985
• Jean Lejeune, Les Anciennes Manufactures de porcelaine de Basse-Normandie. Valognes, Bayeux, Isigny, Caen, Cherbourg, La Dépêche, 1985
• Antoine Verney, 25 ans de gravure contemporaine à Bayeux, Bayeux, Musée Baron Gérard éd., 1995
• Mick Fouriscot et Mylène Salvador, La dentelle de Bayeux, Paris, éd. Didier Carpentier
• J. Hermant, Histoire du Diocèse de Bayeux, Caen, 1705
• Frédéric Pluquet, Contes populaires, traditions, proverbes et dictons de l’arrondissement de Bayeux, Caen, Chalopin, 1825
• ro Franța, Ghid complet, Editura Aquila, Oradea, 2007 ISBN 978-973-714-129-3

•  
  Catedrala din Bayeux
•  
  Catedrala Notre-Dame la 14 iulie 2005
•  
  Corul catedralei.
•  
  Cripta.
•  
  Catedrala din Bayeux în amurg.
•  
  Turnul catedralei din Bayeux
•  
  Planul catedralei.
•  
  Catedrala din Bayeux în 1900.
•  
  Un detaliu al tapiseriei atribuite reginei Mathilde de Flandra.
•  
  Gara din Bayeux la începutul secolului al XX-lea
•  
  Moară cu apă funcționând pe Aure.
•  
  Car de luptă blindat Sherman M4 A1 expus în fața Muzeului Memorial al Bătăliei Normandiei la Bayeux.

• fr Pagina Web oficială a Primăriei orașului Bayeux

• Mont Saint-Michel
• Mathilde de Flandra
• William Cuceritorul