Râul Cibin
Râul Cibin | |
— Codul râului: VIII.1.120 — | |
Râul Cibin, la trecerea sa prin cartierul Turnișor din municipiul Sibiu. | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | Munții Cindrel satul Gura Râului |
Emisar | Olt |
Date hidrologice | |
Bazin de recepție | 2.184 km² |
Lungimea cursului de apă | 82 km |
Debit mediu | 14,7 m³/s |
Date generale | |
Muntoasă, deluroasă, forestieră, de oraș traversate | România |
Localizare | Județul Sibiu |
Afluenți de stânga | Râul Mic, Breaza, Pârâul Negru (Râul Săliște), Rusciori, Hârtibaciu |
Afluenți de dreapta | Râul Mare, Valea Cărbunarului, Valea Mare, Mărăjdia, Valea Lupului, Râul Trinkbach, Valea Aurie, Valea Săpunului, Sebeș, Pârâul Argintului (Râul Cisnădie), Râul Tocilelor, Pârâul Sărății, Sadu, Lungșoara |
Principalele localități traversate | Gura Râului, Orlat, Sibiu |
Baraje | Gura Râului |
Localizarea râului Cibin pe harta României. | |
Modifică date / text |
Cibin (în germană Zibin; în dialectul săsesc: Zabeng;[1] în maghiară Szeben folyó) este un râu din centrul României cu o lungime de 82 km, care se varsă în râul Olt și este cel mai mare râu care trece prin municipiul Sibiu (germană Hermannstadt), de la acesta fiind și numele orașului (în latină Cibinium). Râul izvorăște de pe versantul nordic al Munților Cindrel, fiind format din două brațe: Râul Mare și Râul Mic.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Originar din Munții Cindrel (masiv aparținând lanțului montan Carpații Meridionali), râul se naște la confluența a două râuri mai mici: Râul Mare și Râul Mic; aceste râuri sunt situate nu departe de vârful Munților Cindrel. Cursul râului, a cărui lungime totală este de 82 km, se află în întregime pe teritoriul județului Sibiu, adică în partea merdidională a Transilvaniei. În acord cu orientarea sa nord-estică, el se îndreaptă, după ce scaldă municipiul Sibiu (în germană Hermannstadt), către sud-est. Suprafața bazinului său se întinde pe 2.184 km².
El este un afluent important al râului Olt, vărsându-se în el în apropiere de orașul Tălmaciu, la mică distanță de gara de la Podu Olt.
Cibinul formează o depresiune denumită depresiunea Sibiului, în care se află municipiul Sibiu, care este traversat de acest râu. În amonte de acest oraș, el scaldă regiunea denumită Mărginimea Sibiului, regiune cu vii tradiții românești. Alte localități importante aflate pe malurile sale sunt Gura Râului, Orlat, Cristian, Bungard și Veștem.
Principalii afluenți
[modificare | modificare sursă]Principalii afluenți ai Cibinului sunt:
- Pârâul Negru (Râul Săliște) sau Săliște (are confluența în apropiere de Orlat),
- Hârtibaciu (în germană Harbach) (are confluența în apropiere de Mohu) și
- Sadu (în germană Zoodt) (are confluența în apropiere de Tălmaciu).
Importanța economică a râului este determinată de barajul construit în apropiere de Gura Râului, care, în afară de a produce electricitate, constituie cel mai mare rezervor de apă potabilă pentru municipiul Sibiu. Pe lângă acestea, câteva cariere de piatră se află de-a lungul malurilor sale.
Anecdotă
[modificare | modificare sursă]Conform etimologiei populare, denumirea germană a Transilvaniei, Siebenbürgen, ar proveni din denumirea în limba maghiară (Szeben) a acestui râu. În realitate, este vorba de cuvintele germane Sieben (șapte) și Bürgen (cetăți, orașe).
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Râul Cibin în localitatea Cristian, Sibiu.
-
Cursul superior al Cibinului la Gura Râului, Sibiu.
-
Râul Cibin la Mohu
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Trasee turistice - județul Sibiu [1]
- Victor Voicu-Vedea, Ioan Părean - Mărginimea Sibiului. Ghid de turism rural (Ed. Salgo, Sibiu, 2008), ISBN 978-973-88687-7-9
Hărți
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Locuitorii comunei Șelimbăr poluează râul Cibin cu reziduurile menajere
- Locuitorii din Mohu blochează lucrările la Cibin
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Thomas Nägler (). „Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 7. Graiuri, toponime, numele Sachsen și Siebenbürgen”. Editura Kriterion. p. 245.