Ion Gavrilă Ogoranu

Ion Gavrilă Ogoranu
Date personale
Născut	6 ianuarie 1923 Gura Văii, România
Decedat	1 mai 2006 (83 de ani) Sântimbru, Alba, România
Cetățenie	România
Ocupație	politician anti-communist[*][[anti-communist (proactive person against communism)|​]]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș
Partid politic	Mișcarea Legionară
Modifică date / text

Ion Gavrilă Ogoranu (n. 6 ianuarie 1923, Gura Văii, Recea, Brașov, România – d. 1 mai 2006, Sântimbru, Alba, România^{[necesită citare]}) a fost liderul unui grup anticomunist de luptători în munți, activând în Munții Făgăraș, membru al tineretului Mișcării Legionare, precum și ideolog de extrema dreaptă^{[necesită citare]} în perioada post-1989. În memoriile sale, mărturisește că a aflat în anul 1976, pe când era anchetat la Securitate, la Rahova, că în acte, localitatea sa de naștere era Iași, județul Făgăraș (așa i-a spus anchetatorul și securistul Nagy).^[1]

Ion Gavrilă Ogoranu s-a născut într-o familie de români cu trei copii, în Țara Făgărașului. A învățat la liceul „Radu Negru” din Făgăraș. A urmat cursurile Facultății de Agronomie din Cluj.

Ion Gavrilă Ogoranu a făcut parte din Mișcarea Legionară, Frăția de Cruce „Negoiul” și a fost un militant al acestei organizații.

S-a angajat ca luptător anticomunist în facultate, la Cluj. S-a încadrat cu întreaga viață deplin și pentru totdeauna în rezistența armată anticomunistă din România, conducând șapte ani Grupul Carpatin Făgărășan. Pentru activitatea sa a fost condamnat, în contumacie, la moarte. Timp de 29 de ani, organele securității nu au putut să-l captureze. Prins în 1976, a fost salvat de la execuție cu ajutorul soției sale Ana Gavrilă Ogoranu, când aceasta a cerut în scris intervenția directă a președintelui american, Nixon.^[2]

A fost înmormântat la 4 mai 2006 în cimitirul satului Galtiu din comuna Sântimbru, județul Alba.

În 2008 a fost înființată fundația Ion Gavrilă Ogoranu.^{[3][sursă primară]}

• Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. I, Editura Marineasa - Timișoara, 1993
• Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. II, Editura Marineasa - Timișoara, 1996
• Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. III împreună cu Lucia Baki Nicoară - Editura Marineasa - Timișoara, 1999; (ediția a II-a, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2011, ISBN 973-85045-8-9)
• Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. IV - Editura Mesagerul de Făgăraș, 2004
• Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. V - La pas prin Frăția de Cruce - Editura Mișcării Legionare, 2006
• Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. VI - Episcopul Ioan Suciu în fața furtunii, Editura Viața Creștină, Cluj 2006,
• Ion Gavrilă Ogoranu, Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleșa, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. VII - Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, Editura Marist, Baia Mare 2007,
• Ion Gavrilă Ogoranu, Întâmplări din lumea lui Dumnezeu - Editura „M.C.”, 1999,
• Ion Gavrilă Ogoranu, Amintiri din copilărie, Editura Marineasa - Timișoara, 2000,
• Ion Gavrilă Ogoranu, Anamaria Ciur, Iuda - roman, Editura Marist, Baia Mare 2008.

• Ion Gavrilă Ogoranu a devenit erou în filmul românesc (2009), Portretul luptătorului la tinerețe realizat de regizorul Constantin Popescu, producătorul filmului fiind tatăl regizorului, Titi Popescu. Filmul a ieșit pe ecranele din România în luna noiembrie 2010.
  • Prezențe românești la Berlinală. Producția românească din cadrul secțiunii „Forum” a stîrnit controverse, Radio Free Europe, 15 februarie 2010 [1].
  • William Totok, „Portretul luptătorului la tinerețe (Film von Constantin Popescu, 2010)”, în: Handbuch des Antisemitismus. Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart, Literatur, Film, Theater und Kunst, vol. 7, [Lexiconul antisemitismului], editat de Wolfgang Benz, Editura De Gruyter Saur, Berlin / München / Boston, 2014, pp. 390–391.

• Ion Gavrilă Ogoranu, Lucia Baki: Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, ProcesulComunismului.com, Colecția mărturiilor și analizelor despre perioada 1945-1964. Accesat la 23 ianuarie 2021.
• Elena-Irina Macovei, William Totok: Mit și mistificare - Mythos und Mystifizierung, în: Halbjahresschrift - hjs-online, 15 noiembrie 2014, actualizat: 28 iulie 2016
  • William Totok, Elena-Irina Macovei: Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistența armată anticomunistă din România Arhivat în 16 august 2017, la Wayback Machine., Editura Polirom, Iași, 2016
• Sebastian Dan: Viața și moartea partizanilor din Făgăraș, cei mai îndârjiți luptători împotriva comunismului: „Au stat ascunși până când au fost trădați”, în Adevărul (Brașov) online, 15 mai 2015. Accesat la 19 mai 2015.
• Dorin Timonea: FOTO Ion Gavrilă-Ogoranu, simbolul rezistenței anti-comuniste din România. S-a ascuns de Securitate peste 20 de ani Arhivat în 11 mai 2013, la Wayback Machine., Adevărul, 5 aprilie 2013
• Laurentiu Dologa: Ogoranu, partizanul anticomunist care a umilit Securitatea (I), Ziare.com, 15 august 2011
• Laurentiu Dologa: Ogoranu, partizanul anticomunist care a umilit Securitatea (II), Ziare.com, 16 august 2011
• Răzvan Codrescu: Dor de Ion Gavrilă Ogoranu, Blogul lui Răzvan Codrescu, 27 august 2011. Accesat la 23 ianuarie 2021.
• Ion Gavrila Ogoranu - tulburatoare marturii despre lupta anticomunista, Amos News, 19 decembrie 2008
• Un erou "necunoscut": Ion Gavrila Ogoranu - Mica enciclopedie AS, Redactia, Formula AS, numărul 728 - anul 2006
• Lavinia Betea: O "poveste ca-n filme", Ion Gavrila-Ogoranu^{[nefuncțională]}, Jurnalul Național, 10 aprilie 2005
• http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2002/current5/mi15.html Arhivat în 29 iunie 2006, la Wayback Machine.
• http://www.alternativaonline.ca/in%20memoriam0605.HTML Arhivat în 6 decembrie 2006, la Wayback Machine.