[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Erik Ivar Fredholm

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Erik Ivar Fredholm
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Parohia Klara⁠(d), Over-Governors office⁠(d), Suedia[3] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[4][5][2][6][3] Modificați la Wikidata
parohia Danderyd⁠(d), Comitatul Stockholm, Suedia[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatDjursholms begravningsplats[*][[Djursholms begravningsplats (cemetery in Danderyd Municipality, Stockholm County, Sweden)|​]] ()[7] Modificați la Wikidata
PărințiLudvig Fredholm[*][3] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJohn Fredholm[*][[John Fredholm |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Tehnică Regală[1]
Universitatea Uppsala[1]
Universitatea din Stockholm[1]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Stockholm  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Poncelet[*] ()
Premiul Björkén[*] ()  Modificați la Wikidata

Erik Ivar Fredholm (n. 7 aprilie 1866 la Stockholm - d. 17 august 1927 la Mörby lângă Stockholm) a fost un matematician suedez. A pus bazele teoriei moderne ale ecuațiilor integrale.

Lucrarea sa, Acta mathematica, publicată în 1903, este considerată ca bază a teoriei operatorilor.

Activitate științifică

[modificare | modificare sursă]

Studiile sale se înscriu în teoria ecuațiilor integrale liniare de ordinul al doilea, cu aplicații în fizică. A creat teoria ecuațiilor integro-diferențiale de tip Fredholm, adică cu limite fixe, cu o singură și mai multe variabile independente și a demonstrat că aceste ecuații joacă un rol special referitor la rezolvarea problemei lui Dirichlet, în calculul rezistenței materialelor, în teoria elasticității și teoria potențialului.

A mai adus contribuții și în domeniul mecanicii și al fizicii matematice.

Un crater lunar îi poartă numele.

  • 1900: Sur une nouvelle méthode pour la résolution du problème de Dirichlet;
  • 1902: Sur une classe de transformations relationnelles;
  • 1903: Sur une classe d'équations fonctionnelles.
  1. ^ a b c Complete Dictionary of Scientific Biography[*][[Complete Dictionary of Scientific Biography (reference work with biographies of scientists)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d e E Ivar Fredholm (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  4. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  5. ^ Фредгольм Эрик Ивар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ Erik Ivar Fredholm, Opća i nacionalna enciklopedija 
  7. ^ Ivar Fredholm, FinnGraven.se[*][[FinnGraven.se (Website for graves in Sweden)|​]], accesat în