Goražde

Goražde
—  orășel  —
Goražde (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°40′00″N 18°58′40″E ({{PAGENAME}}) / 43.666666666667°N 18.977777777778°E
Țară	Bosnia și Herțegovina
Entitate federală	Federația Bosniei și Herțegovinei
Canton[*]​	Cantonul Podrinje Bosniac
Comună din Federația Bosnia și Herțegovina[*]​	Grad Goražde[*][[Grad Goražde (city of Bosnia and Herzegovina)|​]]
Suprafață
- Total	5,67 km²
Altitudine	345 m.d.m.
Populație (2013)
- Total	12.512 locuitori
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	7300
Localități înfrățite
- Mettmann	Germania
- Saint-Brieuc	Franța
- Maragheh	Iran
- Gera	Germania
- Sesto San Giovanni	Italia
Prezență online
www.gorazde.ba GeoNames
Modifică date / text

Goražde (pronunțat [ɡǒraʒde]) este un oraș și centru administrativ al Cantonului Bosnia-Podrinje Goražde din Federația Bosniei și Herțegovinei, o entitate din Bosnia și Herțegovina. Este situat pe malul râului Drina. În 2013, avea o populație de 20.897 de locuitori.

Goražde este situat pe malul râului Drina în sud-estul Bosniei (vezi hărțile). Orașul se află la poalele versantului estic al muntelui Jahorina, la o înălțime de 345 de metri deasupra nivelului mării. Așezarea este situată pe terasa aluviala, pe o vale largă, formată prin eroziunea râului Drina. Valea este mărginită la sud-est de Biserna (701 de metri), la sud de Samari (696 de metri), la sud-vest de Misjak (618 de metri), la vest de Gubavica (410 de metri) și la nord de Povrsnica (420 de metri deasupra nivelului mării).

Râul Drina curge între acestea și alte câteva dealuri. Valea sa care, din cele mai vechi timpuri, a făcut parte din traseul care mergea de la mare spre continent (Dubrovnik – Trebinje – Gacko – Foča – valea Drinei), este principala arteră a traficului din regiunea de sud-est a Bosniei. La Goražde, acest drum întâlnește un altul care vine dinspre Sarajevo și din Bosnia centrală prin pasul Muntelui Jabuka, coborând pe valea Drinei și continuând apoi spre Plevlje.

Împreună cu Gornje Podrinje, Goražde a făcut parte din vechiul stat sârb înainte de 1376, când a fost lipit statului bosniac sub domnia regelui Tvrtko. După moartea lui Tvrtko, orașul a fost condus de ducii de Hum, printre care cel mai cunoscut a fost Herzog (ducele) Stjepan Vukčić Kosača.

În 1379, Goražde a fost menționată pentru prima dată ca o așezare comercială și în 1444 ca cetate. Originea numelui orașului pare să provină de la cuvântul slavon „gorazd”.

Piața Goražde a devenit bine cunoscută în 1415, când comercianții din Dubrovnik au avut relații comerciale intense cu aceasta.

Turcii au preluat definitiv Goražde în 1465, iar locul a început să aibă caracteristici orientale. În 1477 erau patru mahalle (palate) în oraș. În perioada 1550-1557, Mustafa Sokolovic a construit un pod de piatră peste Drina și un caravanserai.

În timpul guvernării otomane, Goražde a fost un centru comercial important, fiind la răscrucea de drumuri a celor două căi importante: spre Bosnia și Dubrovnik.

Două moschei construite de beii Sijercic datează din secolul al XVIII-lea. În apropiere de Goražde se află vechea Biserică Bogomil, care sub stăpânirea otomană a fost convertită în Biserica Ortodoxă a Sfântului Gheorghe, construită în 1454 de Ștefan Vukčić Kosača pentru soția sa. Tipografia Goražde, atașată bisericii, a funcționat acolo din 1519 până în 1521. Aceasta a fost prima tipografie înființată în Bosnia și Herțegovina și a doua din Balcani.

Declinul orașului Goražde în secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea este atribuit, printre altele, ciumei. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, Goražde a făcut parte din Sangeacul Herțegovina, când a devenit parte a Sangeacului din Sarajevo.

Perioada ocupației austro-ungare a fost marcată de declinul lui Goražde, cu toate că a existat în același timp o anumită ascensiune. Datorită poziției sale geografice la graniță, Goražde a fost în timpul Primului Război Mondial una dintre forțele principale ale Austro-Ungariei folosite împotriva Serbiei și Muntenegrului.

În Iugoslavia de dinainte de război, Goražde, nefiind decât un oraș de frontieră, avea condiții normale în care să se dezvolte și să prospere.

În 1941, trupele germane au intrat în oraș după un atac aerian pe 17 aprilie. Mai târziu, acolo au fost staționate și trupe italiene.

Armata de Eliberare Națională a preluat orașul pentru prima dată pe 27 ianuarie 1942 și a rămas acolo până în luna mai a aceluiași an. În această perioadă s-au format comitete de eliberare națională pentru orașul districtului Goražde pe baza Stipulărilor de la Foča. În același timp, Goražde era sediul armatei naționale de eliberare pentru Bosnia de Est. La începutul lunii martie, 1942, comandantul-șef, Mareșalul Iosip Broz Tito a rămas la Goražde. Goražde a mai fost eliberat de două ori, în 1943 și 1944, iar la 6 martie 1945 a fost eliberat definitiv de ocupație.

Masacrele cetnicilor împotriva croaților etnici și bosniaci în decembrie 1941 - ianuarie 1942 au provocat moartea a aproximativ 2.050 de civili.

Compoziția populației Goražde poate fi urmărită din timpurile ocupației austro-ungare. Locuitorii ortodocși sunt originari din Stari Vlah în Sandzak, din Brda în Muntenegru, Herțegovina și Serbia de Sud. Populația a început să crească în Goražde și în împrejurimile sale în secolul al XVII-lea.

De la sfârșitul războiului până în 1961, un număr considerabil de noi grupuri de familii au ajuns să trăiască în Goražde din satele vecine și din alte locuri îndepărtate, fiind atrase de creșterea economică a orașului Goražde. Conform recensământului din 1961, Goražde avea 8.812 locuitori.

Înainte de al doilea război mondial industria din Goražde cuprindea în principal comerțul cu amănuntul și, într-o anumită măsură, comerțul cu ridicata, industria de catering, artizanatul, transportul. În timpul ocupației, din 1941-1945, industria a fost distrusă și, de asemenea, aproximativ 45% din casele existente.

De atunci industria din Goražde s-a dezvoltat sistematic, principalele sale ramuri fiind producția, construcția, transportul, comerțul și meșteșugurile. În 1981, PIB-ul orașului Gorazde a fost 70% din media iugoslavă.^[1]

După cel de-al doilea război mondial a început o nouă perioadă, marcată de o ascensiune socială și economică imensă. Au fost fondate o serie de noi întreprinderi industriale, dintre care cea mai semnificativă este fabrica de azot.

Din 1992 până în 1995, în timpul războiului din Bosnia, Goražde a fost una dintre cele șase enclave bosniace, împreună cu Srebrenica și Žepa, înconjurate și asediate de armata sârbă bosniacă. În aprilie 1993 a fost transformată într-o zonă sigură a Organizației Națiunilor Unite, în care ONU trebuia să descurajeze atacurile asupra populației civile.^[2] Între 30 martie și 23 aprilie 1994, sârbii au lansat o ofensivă majoră împotriva orașului. După atacurile aeriene împotriva tancurilor și avanposturilor sârbe și un ultimatum NATO, forțele sârbe au acceptat să-și retragă artileria și vehiculele blindate la 20 km depărtare față de oraș.^[3] În 1995, a fost din nou vizat de sârbii bosniaci, care au ignorat ultimatumul și au lansat un atac asupra posturilor de pază ale ONU. Aproximativ 350 de militari ai ONU au fost luați ostatici, dar oamenii rămași de la Royal Welch Fusiliers, care erau deja staționați acolo și trupele bosniace de consolidare au împiedicat sârbii bosniaci să preia orașul. A evitat soarta orașului Srebrenica, unde sârbii bosniaci au continuat atacul și masacrul după prima încercare eșuată.^[4]

După Acordul de la Dayton, a fost stabilit un coridor sanitar între Goražde și Federație.

În 1994, comuna Novo Goražde a fost creată prin împărțirea comunei preexistente Goražde între Republica Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei prin Acordul de la Dayton. Denumirea inițială a comunei a fost Srpsko Goražde („Goražde sârbesc”),^[5] dar în 2004 numele a fost declarat neconstituțional și a fost temporar schimbat în Ustiprača. Numele actual a fost adoptat un an mai târziu, în 2005.^[6]

Ahmovići Baćci Bahovo Bakije Bare Bašabulići Batkovići Bezmilje Biljin Blagojevići Bogdanići Bogušići Borak Brdo Borova Borovići Bošanje Boškovići Brajlovići Bratiš Brekovi Brezje Brijeg Bučje Budići Butkovići Butkovići Ilovača Crvica Čitluk Čovčići Čurovi Ćatovići Ćehajići Deševa Donja Brda Donja Bukvica Donje Selo Donji Bogovići Dragolji Dragovići Dučići Džindići Džuha Đakovići Faočići Gaj Glamoč Gočela Gojčevići Goražde Gornja Brda

Gornja Bukvica Gornji Bogovići Grabovik Gradac Gunjačići Gunjevići Gusići Guskovići Hadžići Hajradinovići Hladila Hrančići Hrid Hrušanj Hubjeri Ilino Ilovača Jabuka Jagodići Jarovići Kalac Kamen Kanlići Karauzovići Karovići Kazagići Knjevići Kodžaga Polje Kola Kolijevke Kolovarice Konjbaba Konjevići Kosače Kostenik Kovači Kraboriš Krašići Kreča Kučine Kušeši Kutješi Laleta Lukarice Ljeskovik Markovići Mašići Milanovići Mirvići

Mirvići na Podhranjenu Morinac Mravi Mravinjac Mrkovi Nekopi Nevorići Novakovići Odžak Orahovice Oručevac Osanica Osječani Ostružno Ozrenovići Paraun Perjani Pijestina Pijevac Plesi Podhomara Podhranjen Podkozara Donja Podkozara Gornja Podmeljine Poratak Potrkuša Pribjenovići Prisoje Prolaz Pršeši Radići Radijevići Radmilovići Radovovići Raškovići Ratkovići Rešetnica Ropovići Rosijevići Rusanj Sedlari Seoca Sijedac Skravnik Slatina Sofići Sopotnica Spahovići Surovi

Šabanci Šašići Šehovići Šemihova Šovšići Šućurići Trebeševo Tupačići Uhotići Ušanovići Ustiprača Utješinovići Vitkovići Vlahovići Vlajčići Vraneši Vranići Vranpotok Vrbica Vremci Vučetići Zabus Zakalje Zapljevac Završje Zemegresi Zidine Zorlaci Zorovići Zubovići Zubovići u Oglečevi Zupčići Žigovi Žilići Žitovo Živojevići Žuželo

Populația așezărilor - comuna Goražde
	Așezare	1961.	1971.	1981.	1991.	2013.
	Total	31303	34685	36924	37505	20897
1	Bacci				1421	1.120
2	Bogušići				295	244
3	Budici				388	324
4	Čovčići				356	250
5	Ducici				277	273
6	Gorazde		9482	13022	16273	12512
7	Grabovik				284	239
8	Mravinjac				387	249
9	Potrkuša				144	237
10	Sedlari				391	211
11	Vitkovići				1.080	942
12	Zupčići				792	382

Populația din Goražde, după etnie, conform recensămintelor din 1971,^[7] 1981,^[8] 1991^[9] și 2013^[10][11] este următoarea:

Compoziție etnică - orașul Goražde
	2013.	1991.	1981.	1971.
Total	12.512 (100,0%)	16.273 (100,0%)	13.022 (100,0%)	9.482 (100,0%)
bosniaci		9.568 (58,80%)	6.746 (51.80%)	5.266 (55,54%)
sârbi		5.584 (34,31%)	4.376 (33,60%)	3.675 (38,76%)
iugoslavi		663 (4,074%)	1.495 (11,48%)	100 (1.055%)
Alții		396 (2.433%)	83 (0,637%)	55 (0,580%)
croați		62 (0,381%)	75 (0,576%)	133 (1.403%)
muntenegreni			198 (1.521%)	212 (2.236%)
albanezi			23 (0,177%)	17 (0,179%)
macedoneni			13 (0,100%)	10 (0,105%)
sloveni			13 (0,100%)	14 (0,148%)

Compoziție etnică - comuna Goražde
	2013.	1991.	1981.	1971.	1961.
Total	20.897 (100,0%)	37.573 (100,0%)	36.924 (100,0%)	34.685 (100,0%)	31.303 (100,0%)
bosniaci	19.692 (94,23%)	26.296 (69,99%)	25.142 (68,09%)	24.544 (70,76%)	19.305 (61,67%)
sârbi	707 (3.383%)	9.843 (26,20%)	9.107 (24,66%)	9.293 (26,79%)	9.569 (30.57%)
Alții	475 (2.273%)	565 (1.504%)	153 (0,414%)	115 (0,332%)	614 (1,96%)
croați	23 (0,110%)	80 (0,213%)	99 (0,268%)	179 (0,516%)	314 (1,00%)
iugoslavi		789 (2.100%)	2.017 (5.463%)	168 (0,484%)	1.501 (4,80%)
muntenegreni			243 (0,658%)	280 (0,807%)
rromi			89 (0,241%)	38 (0,110%)
albanezi			41 (0,111%)	26 (0,075%)
sloveni			17 (0,046%)	30 (0,086%)
macedoneni			16 (0,043%)	12 (0,035%)

Regiunea înconjurătoare din Goražde este compusă din ardezie paleozoică, gresie, carbon. Dealurile sunt în cea mai mare parte rotunjite și cu pante blânde. Cele mai înalte sunt compuse din calcar. Goražde cu împrejurimile sale au în principal o climă montană. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,8°C, iar precipitațiile sunt distribuite în mod uniform pe tot parcursul anului. Orașul primește apă de la șase izvoare. O parte a locuitorilor scot apă potabilă din fântâni obișnuite. Construcția unui sistem de alimentare cu apă a început în 1962, începând cu izvorul din Cajnice, la 16,5 kilometri (10,3 mi) de Goražde.

Râul Drina a avut o importanță mare pentru fondarea și dezvoltarea orașului Goražde. Cele mai mari inundații înregistrate începând cu secolul al XVIII-lea s-au produs în 1677, 1731, 1737, 1896, 1911, 1922, 1952, 1974 și 2010.

Principala caracteristică a amenajării și a tipului de oraș este forma alungită de-a lungul drumului Ustipraca - Foča. Din 1465 până în 1878 Goražde a făcut parte din Imperiul Otoman. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Goražde a fost locuită de comunități musulmane și ortodoxe. Înainte de al doilea război mondial au existat două părți separate: musulmană și ortodoxă. Astăzi această diviziune nu mai există. După al doilea război mondial, orașul a început să se extindă și să fie modernizat, s-au construit străzi noi, s-au construit clădiri publice și rezidențiale în centru și la periferie. Din 1945 până în 1961, au fost construite 1130 de apartamente și 680 de case particulare. În 1961 erau 616 clădiri în total în oraș.

Date climatice pentru Goražde (1961–1990)
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	2.6 (36,7)	7.0 (44,6)	12.5 (54,5)	17.0 (62,6)	22.1 (71,8)	25.0 (77)	27.4 (81,3)	27.4 (81,3)	23.6 (74,5)	17.2 (63)	9.5 (49,1)	3.4 (38,1)	16,2 (61,2)
Media zilnică °C (°F)	−1 (30,2)	1.8 (35,2)	5.8 (42,4)	10.1 (50,2)	14.5 (58,1)	17.4 (63,3)	19.0 (66,2)	18.7 (65,7)	15.4 (59,7)	10.3 (50,5)	5.0 (41)	0.4 (32,7)	9,8 (49,6)
Minima medie °C (°F)	−4.7 (23,5)	−2.8 (27)	−0.4 (31,3)	3.2 (37,8)	7.5 (45,5)	11.1 (52)	12.3 (54,1)	12.0 (53,6)	9.6 (49,3)	5.5 (41,9)	0.9 (33,6)	−2.8 (27)	4,3 (39,7)
Minima istorică °C (°F)	−23.5 (−10.3)	−20 (−4.0)	−15 (5)	−5 (23)	−2 (28,4)	0.0 (32)	4.5 (40,1)	3.0 (37,4)	−2 (28,4)	−6 (21,2)	−16 (3,2)	−19 (−2.2)	−23,5 (−10,3)
Precipitații mm (inches)	55.2 (2.173)	52.9 (2.083)	51.6 (2.031)	66.9 (2.634)	70.6 (2.78)	80.0 (3.15)	63.1 (2.484)	67.2 (2.646)	68.2 (2.685)	67.8 (2.669)	85.1 (3.35)	71.6 (2.819)	800,0 (31,496)
Umiditate [%]	89.7	87.2	83.7	80.7	80.1	80.5	79.3	80.6	83.6	87.7	89.1	90.4	84,4
Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm)	9.7	10.3	10.2	11.9	11.2	12.7	9.1	8.2	8.8	8.3	11.0	11.8	123,2
Nr. mediu de zile cu ninsoare (≥ 1.0 cm)	17.0	11.9	3.3	0.3	0.0	0.0	0.0	0.0	0.0	0.1	3.2	12.7	48,6
Sursă: Institutul Meteorologic al Bosniei și Herțegovina[12]

Asediul orașului Goražde din 1992–1995 este subiectul mai multor cărți, dintre care două sunt disponibile și în limba engleză; ambele subliniază amestecul de brutalitate și de umanitate care a punctat epoca. Cartea Not My Turn to Die de Savo Heleta este scrisă de un supraviețuitor care a fost un adolescent sârb-bosniacă a cărui familie a ajuns brusc sub bombardamentele sârbe dar și sub suspiciunea că este de etnie sârbă într-un orașul majoritar bosniac.^{[13] [14]} Safe Area Gorazde este un roman grafic premiat scris de Joe Sacco, un reporter care a vizitat orașul asediat de mai multe ori în perioada respectivă.^[15]

O altă carte care se concentrează foarte mult pe zona Goražde este No Escape Zone, scrisă de Nick Richardson. Richardson este un fost pilot britanic al Fleet Air Arm, care a fost doborât în regiunea Goražde în cadrul unei misiuni de bombardament al NATO. El a petrecut câteva săptămâni în interiorul orașului și povestește despre condițiile cu care s-au confruntat zilnic rezidenții și forțele ONU.^[16]

Alte cărți, scrise în sârbo-croată sunt Goraždanske Godine (Fahrudin Bečić, Compact-E, 1996), Biti svjedok istine (Ahmet Sejdić, Info-grafika, 1996), Ratni Dnevnik Goražde 1992. - 1995. (Sarajlić Tarik, Smail Sarajlić, 1998), Teror nad Srbima u Goraždu (Nikola Heleta, Svet knjige, Beograd, 1999) și Goražde '92 -'95. Stradanje Srba (Nikola Heleta, Centar za istraživanje zločina nad srpskim narodom, Beograd, 1996).

Goražde este înfrățit cu:

• Șahinbey Arhivat în 15 aprilie 2011, la Wayback Machine., Turkey.
• Kecioren, Turkey.
• Gungoren, Turkey.
• Mettmann, Germany.
• Gera, Germany.
• Saint Brieuc, France.
• Sesto San Giovanni, Italy.
• Maragheh, Iran,^[17]

• Admir Raščić, jucător de fotbal
• János Vitéz, umanist renascentist, episcop al Diecezei de Oradea Mare, apoi arhiepiscop al Arhidiecezei de Esztergom (1445-1465)
• Isak Samokovlija, scriitor
• Miroslav Radović, jucător de fotbal
• Anabela Atijas, cântăreață
• Kasim Kamenica, jucător de handbal și antrenor
• Džejla Ramović, cântăreață
• Stjepan Vukčić Kosača, ultimul rege al Bosniei
• Rade Jovanović, colecționar și compozitor de muzică populară
• Elvir Laković Laka, cântăreț

• Federația Bosniei și Herțegovinei
• Lista orașelor din Bosnia și Herțegovina
• Organizarea administrativă a Bosniei și Herțegovinei
• Cantonul Podrinje Bosniac
• Nezuci
• Comunele Bosniei și Herțegovinei ‎
• Zona sigură Goražde
• Mucenicii Drinei (Drinske mučenice)

• Site-ul oficial
• Portalul comunității Goražde
• Site-ul Goražde Info

v • d • m Comunele Bosniei și Herțegovinei Comunele Federației Bosniei și Herțegovinei Banovići Bosanska Krupa Bihać Bosanski Petrovac Bosansko Grahovo Breza Bugojno Busovača Bužim Čapljina Cazin Čelić Centar, Sarajevo Čitluk Drvar Doboj East Doboj South Dobretići Domaljevac-Šamac Donji Vakuf Foča-Ustikolina Fojnica Glamoč Goražde Gornji Vakuf-Uskoplje Gračanica Gradačac Grude Hadžići Ilidža Ilijaš Jablanica Jajce Kakanj Kalesija Kiseljak Kladanj Ključ Konjic Kreševo Kupres Livno Ljubuški Lukavac Maglaj Mostar Neum Novi Grad, Sarajevo Novo Sarajevo Novi Travnik Odžak Olovo Orašje Pale-Prača Posušje Prozor-Rama Ravno Sanski Most Sapna Srebrenik Stari Grad, Sarajevo Stolac Teočak Tešanj Tomislavgrad Travnik Trnovo Tuzla Usora Vareš Velika Kladuša Visoko Vitez Vogošća Zavidovići Zenica Žepče Živinice Comunele Republicii Srpska Banja Luka Berkovići Bijeljina Bileća Kostajnica Brod Bratunac Čajniče Čelinac Derventa Doboj Donji Žabar Foča Gacko Gradiška Han Pijesak Istočni Drvar Istočna Ilidža Istočni Mostar Istočni Stari Grad Istočno Novo Sarajevo Jezero Kalinovik Kneževo Kozarska Dubica Kotor Varoš Krupa na Uni Kupres Laktaši Ljubinje Lopare Milići Modriča Mrkonjić Grad Nevesinje Novi Grad Novo Goražde Osmaci Oštra Luka Pale Pelagićevo Petrovac Petrovo Prijedor Prnjavor Ribnik Rogatica Rudo Šamac Šekovići Šipovo Sokolac Srbac Srebrenica Stanari Teslić Trebinje Trnovo (RS) Ugljevik Višegrad Vlasenica Vukosavlje Zvornik