Bazinul Panonic

Bazinul Panonic (sau Bazinul Carpatic, ori Depresiunea Panonică) este un mare bazin de sedimentare situat în estul Europei Centrale precum și pe o mică porțiune din Europa de Est, fiind un subsistem al sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan. În sistemul său intră un număr de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor blocuri bazale, dar legate printr-o pătură groasă de sedimente neogene și cuaternare. Inconstant, bazinele terțiare ale Vienei și Transilvaniei sunt considerate părți ale ansamblului panonic.

Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat în fostul areal al Mării Panonice (parte a domeniului Paratethys) și a fost delimitat în Neogen.

Termenul „Panonic” provine de la Panonia, o provincie a Imperiului Roman. Numai partea vestică a teritoriului ungar actual (Transdanubia) este însă o parte a fostei provincii romane. Aceasta reprezintă mai puțin de o treime din Ungaria modernă, astfel că geografii ungari evită termenul de „Bazin Panonic” și „Câmpie Panonică”.

Termenul geomorfologic de „Câmpie Panonică” este utilizat în sens larg pentru aproximativ aceeași regiune, deși cu un sens oarecum diferit, având legătură doar cu zonele joase, mai precis cu câmpia rezultată în Pliocen după dispariția Mării Panonice, ce ocupă cea mai mare parte a sa. Acesteia i se alătură Munții Transdanubieni – care fragmentează câmpia într-o porțiune vestică (Mica Câmpie Ungară) și una estică (Marea Câmpie Ungară, inclusiv Câmpia Slovacă de Est), precum și Munții insulari ai Panoniei – situați în sudul acesteia. Arealele geografice adiacente Câmpiei Panonice sunt denumite uneori ca fiind peri-panonice.

Dacă în literatura geografică ungară se folosește termenul de „Bazin Carpatic” (Kárpát-medence), în cea care aparține limbilor slave din sud (sârbă – Панонски басен / Panonski Basen, bosniacă – Panónska nizija, croată – Panónska nizina, slovenă – Panónska kotlina ), precum și limbilor slovacă (Panónska Kotlin), română și germană (Pannonisches Becken) s-a încetățenit termenul de „Bazin Panonic”.

Geomorfologic, este un subsistem al sistemului alpino-carpato-himalayan. Bazinul se întinde aproximativ 600 km pe direcția est-vest și 500 km pe direcție nord-sud, între bazinele asociate al Vienei și al Transilvaniei. Este delimitat la nord și est de Carpați, la sud de Carpații sudici și Alpii Dinarici, iar la vest de către limita estică a munților Alpi.^[1] Dunărea și Tisa divid bazinul aproape în jumătăți. Spre limitele sale se află orașele Viena – la nord-vest, Zagreb – la sud-vest, Belgrad – la sud-est și Satu-Mare – la nord-est).

Geografic este situat în cea mai mare parte pe teritoriile Ungariei, dar și în Croația de nord și centrală, nord-vestul României și în nordul Serbiei, ocupând de asemenea, părți din Bosnia și Herțegovina, estul Sloveniei și Austriei, sud-vestul Slovaciei și sud-vestul Ucrainei.^[1]

Sund descrise o serie de subbazine (terțiare) ale acestuia (enumerate de la est la vest pe verticală și de la nord la sud pe orizontală):

• Bazinul Stiriei, Bazinul Mura
• Bazinul (sau depresiunea) Dunării, Bazinul Zala, Bazinul Somogy, depresiunile Drava și Sava
• Bazinul Backa
• Bazinul Jászság, Bazinul Nagykunság, Bazinul Makó,
• Bazinul Drescske, Bazinul Békés, Bazinul Banatului
• Bazinul Transcarpatiei

În literatura geografică maghiară diferite subdiviziuni ale Munților Carpați (Carpații Occidentali Interiori, Carpații Orientali Interiori, Carpații Meridionali, uneori chiar și Podișul Transilvaniei sau chiar întreaga zonă a Carpaților de Vest sunt – în contextul unor diviziuni geopolitice tradiționale, considerate drept făcând parte din Bazinul Carpatic.

În structura fundamentului Bazinului Panonic intră două blocuri tectonice structurale crustale, Pelso și Tisza.

Regiuni istorice din Bazinul Panonic, sau care cuprind părți ale acesteia, sunt:

• Baranya, Baranja - (Ungaria, Croația)
• Bačka, Bácska - (Serbia, Ungaria)
• Banat - (România, Serbia, Ungaria)
• Burgenland - (bazinul Neusiedl), Austria
• Crișana - (România, Ungaria)
• Micul Alföld, Malá dunajská kotlina - (Ungaria, Slovacia)
• Mačva - (Serbia)
• Moravia - (parțial), (Cehia)
• Moslavina - (Croația)
• Podravina - (Croația, Ungaria, în zona Drava)
• Podunavlje - (Serbia, Croația, în zona Dunării)
• Pokuplje - (Croația, în zona Kupa)
• Posavine - (Croația, Bosnia-Herțegovina, Serbia, în zona Sava)
• Potisje - (Serbia, în zona Tisa)
• Šajkaška - (Serbia)
• Semberija - (Bosnia-Herțegovina)
• Slavonia - (Croația)
• Syrmia, Srem, Srijem - (Serbia, Croația)
• Transcarpatia - (Ucraina)
• Voivodina - (Serbia)

• en Pannonian Basin Province, Central Europe (Province 4808) — Petroleum Geology, Total Petroleum Systems, and Petroleum Resource Assessment, Gordon L. Dolton, U.S. Geological Survey Bulletin 2204–B, 2006, p. 1, accesat la 15 august 2015
• en L. Matenco; D. Radivojević; On the formation and evolution of the Pannonian Basin: Constraints derived from the structure of the junction area between the Carpathians and Dinarides; Tectonics, Volume 31, Issue 6 December 2012
• en Földvary, G. Z.; Geology of the Carpathian Region; World Scientific Publishing Co Pte, Inc.; 1988

• Panonia