Județul Bistrița-Năsăud

Bistrița-Năsăud

— Județ —

Stemă

Bistrița-Năsăud (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E / 47.1389°N 24.5003°E

Atestare

1968

Reședință

Bistrița

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud[*]

Emil Radu Moldovan

(PSD, 2012)

- Prefect

Stelian Nechita Dolha

Suprafață

- Total

5,355 km²

Populație (2021)

- Total

295,988 locuitori

- Densitate

55,27 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

0263

Indicativ autovehicule

BN

Locul după populație

35

Prezență online

http://www.portalbn.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat

Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód megye, în germană Kreis Bistritz-Nassod) este un județ în Transilvania, România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (cumulând raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu (Bistrița), 3 orașe (Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi) și 59 de comune cu 232 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Date istorice

106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.
1228: este atestata documentar comuna Șieuț.
1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
1241-1242: Așezările Rodnei, Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
1601: Trupele generalului Giorgio Basta asediază burgul Bistriței, provocându-i mari distrugeri si execută, sub motivația ca localnicii i-au atacat trupele, mai mulți țărani din comuna Șieut, pe care i-a spânzurat pe dealul Acastailor. Tot atunci ucide doi români sub scocul morii din sat.
Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodnei, valea Șieului și valea Someșului Mare; astfel, la Năsăud, a fost înființat Regimentul II (nr. 17) grăniceresc român de la Năsăud.
1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă Regimentul II (nr. 17) grăniceresc român de la Năsăud.
1777: Este înființată la Năsăud prima școală confesională greco-catolică de învățători, numită și Preparandia, mai târziu devenind Școala Normală, urmând mai apoi a fi Liceul Pedagogic din Năsăud.
1790-1792: Este construită în Bistrița prima biserică românească, greco-catolică, din lemn, în afara orașului, pe actuala str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare român unit se afla în cartierul numit Hrube.
1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
1863: Se deschid porțile Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Năsăud (mai târziu liceu, iar mai apoi colegiu național).
1884: Episcopul Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud, ca biserică vicarială greco-catolică.
1888: Este inaugurată noua clădire a Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Năsăud, actualul imobil al Colegiului Național "George Coșbuc".
1893: Mănăstirea minorită din Bistrița, biserica Coroana de azi, a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică, devenind sediul protopopiatului român unit al Bistriței. Biserica a fost intabulată pe cultul greco-catolic încă din anul 1895. Astăzi, lăcașul de cult, neretrocedat, este deținut pe nedrept, din 1948, de către Biserica Ortodoxă Română
1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Demografie

În 2002, județul avea 311 657 locuitori.

Componența etnică a județtului Bistrița-Năsăud

Români (90,25%)

Maghiari (5,88%)

Romi (3,57%)

Germani (0,21%)

Altă etnie (0,07%)

Bistrița-Năsăud - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Ponderea românilor în comunele județului.
Ponderea maghiarilor în comunele județului.
Ponderea romilor în comunele județului.
Ponderea germanilor în comunele județului.
Harta etnică a Județului Bistrița-Năsăud, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Heraldică

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află acvila romană, ținând în ciocul roșu o cruce de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Turism

Bistrița-Năsăud este al nouălea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava. Principalele atracții turistice sunt:

Monumente de arhitectură

Ruinele Cetății Ciceului
Casa Argintarului, Bistrița
Turnul Dogarilor, Bistrița
Ruinele cetății Rodnei
Ruinle castrului roman Orheiu Bistriței
Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult

Biserica grănicerească (greco-catolică) din Năsăud

Biserica reformata Nimigea de jos
Biserica reformata Beclean
Biserica Evanghelică din Bistrița
Biserica Minoriților, biserica "Coroana" cu hramul "Intrarea în Templu a Preasfintei Fecioare Maria" (vechea biserică protopopială greco-catolică, astăzi ortodoxă, neretrocedată)
Biserica Ortodoxă "Sf. Treime", vechea biserică protopopială din Bistrița
Biserica Greco-Catolică "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", Bistrița
Biserica Greco-Catolică "Buna Vestire", Bistrița
Biserica Romano-Catolică, Bistrița
Biserica Reformată, Bistrița
Sinagoga, Bistrița
Biserica Evanghelică, Dumitra
Biserica Evanghelică, Herina
Mănăstirea de la Vad, Ciceu
Mănăstirea Nușeni, Nușeni
Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele
Biserica cu zid de apărare construita de meșterii grăniceri din Sieut, singura de acest fel din Transilvania

Muzee și expoziții

Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița (Muzeul deține cea mai bogată și complexă colecție de concrețiuni grezoase din lume^[1])
Muzeul Grăniceresc Năsăudean (Șvardia - vechiul edificiu al sediului Regimentului 2 de graniță)
Muzeul de sub poartă, Livezile
Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc
Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag

Peșteri

Peștera Izvorul Tăușoarelor (în apropiere de Rebrișoara) - este cea mai adâncă peșteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5 km.
Peștera Jgheabul lui Zalion (prin diferența sa de nivel de 242m, este a doua din România),
Peștera Grota Zânelor.
Peștera Măglei
Peștera Baia lui Schneider
Peștera Cobășel

Lacuri:

Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
Lacul Cetățele cunoscut și ca Tăul Căianului.
Colibița baraj artificial în munții Căliman.
Tăul Zânelor.
Lacul Zagra, Zagra.

Rezervații naturale

Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal, situat în munții Călimani.
Muntele de sare de la Sărățel.
Zăvoaiele Borcutului.
Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
Peștera Jgheabul lui Zalion
Râpa Verde
Râpa cu păpuși, Domnești
Piatra Fântânele din Munții Bârgău
Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos
Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munții Rodnei)
Poiana cu narcise de la Mogoșeni
Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței
Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
Râpa Mare de la Budacu de Sus
Râpa Neagră de la Budacu de Sus
Comarnic de la Cușma
Valea Repede din Munții Călimani
Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.
Parcul Național Munții Rodnei

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7 km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

Sângeorz-Băi (la 56 km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
Colibița (830m altitudine) la 18 km de Prundu Bârgăului.
Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
Valea Vinului la 8 km de Rodna.
Băile Figa, la 2 km de Beclean.

Politică și administrație

Județul Bistrița-Năsăud este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Emil Radu Moldovan de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	14
	Partidul Național Liberal	10
	Alianța pentru Unirea Românilor	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2

2020

2024

Harta politică a județului Bistrița Năsăud

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Bistrița-Năsăud.

Județul este format din 62 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 3 orașe și 58 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Bistrița	municipiu reședință de județ	75.076
	Beclean	oraș	10.628
	Năsăud	oraș	9.587
	Sângeorz-Băi	oraș	9.679
Comune
	Bistrița Bârgăului	comună	3.815
	Braniștea	comună	3.047
	Budacu de Jos	comună	2.772
	Budești	comună	1.856
	Cetate	comună	2.330
	Chiochiș	comună	3.086
	Chiuza	comună	1.866
	Ciceu-Giurgești	comună	1.505
	Ciceu-Mihăiești	comună	1.286
	Coșbuc	comună	1.524
	Căianu Mic	comună	3.357
	Dumitra	comună	4.282
	Dumitrița	comună	2.730
	Feldru	comună	7.669
	Galații Bistriței	comună	2.201
	Ilva Mare	comună	2.274
	Ilva Mică	comună	3.264
	Josenii Bârgăului	comună	4.541
	Lechința	comună	5.678
	Leșu	comună	2.510
	Livezile	comună	4.250
	Lunca Ilvei	comună	3.086
	Maieru	comună	7.089
	Matei	comună	2.563
	Miceștii de Câmpie	comună	1.086
	Milaș	comună	1.286
	Monor	comună	1.390
	Măgura Ilvei	comună	1.821
	Mărișelu	comună	2.383
	Negrilești	comună	2.447
	Nimigea	comună	5.075
	Nușeni	comună	3.037
	Parva	comună	2.371
	Petru Rareș	comună	3.351
	Poiana Ilvei	comună	1.407
	Prundu Bârgăului	comună	5.633
	Rebra	comună	3.163
	Rebrișoara	comună	4.269
	Rodna	comună	5.777
	Romuli	comună	1.672
	Runcu Salvei	comună	1.228
	Salva	comună	2.738
	Silivașu de Câmpie	comună	1.011
	Spermezeu	comună	3.123
	Sânmihaiu de Câmpie	comună	1.459
	Teaca	comună	5.329
	Telciu	comună	5.798
	Tiha Bârgăului	comună	5.722
	Târlișua	comună	3.113
	Uriu	comună	3.208
	Urmeniș	comună	1.949
	Zagra	comună	3.527
	Șanț	comună	3.228
	Șieu	comună	2.827
	Șieu-Măgheruș	comună	3.756
	Șieu-Odorhei	comună	2.262
	Șieuț	comună	2.652
	Șintereag	comună	3.576

Note

^ Ioan Chintăuan: "Complexul muzeal Bistrița-Năsăud. Secția de Istorie Naturală. Ghid". Edit. Supergraph, 2003, Cluj-Napoca
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 26 octombrie 2024.

Bibliografie

Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Ioan Chintăuan, Viorel Ștefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2004

Lectură suplimentară

Județul Bistrița-Năsăud, Tiberiu Morariu, Iuliu Buta, A. Maier, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1972
Bistrița-Năsăud: monografie, Virgil Anca, Editura Sport-Turism, 1979
Bistrița-Năsăud, locuri și oameni, Ioan Chintăuan, Mircea Prahase, Editura Supergraph, 2004