[go: up one dir, main page]
Sari la conținut

Cimitirul „Eternitatea” din Iași

47°10′04″N 27°36′32″E (Cimitirul „Eternitatea” din Iași) / 47.1678°N 27.6089°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cimitirul Eternitatea din Iași)
Cimitirul „Eternitatea” din Iași
Poarta Cimitirului „Eternitatea” din Iași.
Poarta Cimitirului „Eternitatea” din Iași.
Poziționare
Coordonate47°10′04″N 27°36′32″E ({{PAGENAME}}) / 47.1678°N 27.6089°E
LocalitateIași Modificați la Wikidata
JudețIași
Țara România  Modificați la Wikidata
Edificare
Tippublic
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Monumentul funerar al primei persoane înmormântate în Cimitirul „Eternitatea” din Iași, copilul Gaston Etiènne Soutzo (1871-1873).
Biserica „Sfântul Gheorghe” din Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Cimitirul „Eternitatea” este un monument istoric[1] și cel mai mare cimitir din municipiul Iași.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Cimitirul „Eternitatea” a fost înființat la inițiativa lui Scarlat Pastia, primar al Iașului și filantrop și a fost amenajat la periferia orașului, pe terenul numit „Via lui Dragoș” situat pe dealul Tătărași, teren aflat în proprietatea lui Pastia și pe care acesta l-a donat urbei. Cimitirul trebuia să înlocuiască numeroasele cimitire bisericești ale Iașului, cimitire care erau destinate a dispărea pentru a asigura salubritatea orașului și a permite sistematizarea urbană.[2]

În actul de donație primarul Pastia punea trei condiții:

  • cimitirul să se numească Eternitatea;
  • organizarea cimitirului să fie realizată în decurs de doi ani;
  • municipalitatea să construiască o stradă care să lege orașul de cimitir.[2]

Deși terenul a fost donat în anul 1868, amenajările au durat mai mult de doi ani astfel încât primele înhumări au fost făcute începând cu anul 1876.[2] La 1 septembrie a fost reînhumat aici Gaston Etiènne Soutzo, un copil de 17 luni decedat în 1873, care inițial fusese înhumat într-un cimitir de lângă una din bisericile Iașului.[3]

Cele mai frumoase și impunătoare monumente funerare din acest cimitir au fost realizate de către sculptorii pietrari Frederic Fairing (1863-1935) și Salvador Scutari (1880-1932), ambii înmormântați în același cimitir.

Biserica „Sfântul Gheorghe”

[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfântul Gheorghe” din cimitirul „Eternitatea” a fost ctitorită de Scarlat Pastia, arhitectul acesteia fiind Ștefan Emilian, profesor la Universitatea din Iași. Construcția bisericii a fost realizată între anii 1872-1873.

Secțiunea militară

[modificare | modificare sursă]

În secțiunea militară a cimitirului „Eternitatea” sunt înhumați atât soldați români, germani, ruși și francezi căzuți în Primul Război Mondial, cât și soldați români, germani și ruși căzuți în cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cimitirul militar cuprinde morminte individuale, gropi comune și mai multe monumente construite în onoarea militarilor căzuți, aparținând diferitelor națiuni participante la cele două conflicte mondiale.[4]

Personalități înmormântate

[modificare | modificare sursă]

Aici sunt înmormântate numeroase personalități cum ar fi:[5]

Arhitecți

[modificare | modificare sursă]

Artiști

[modificare | modificare sursă]

Generali români

[modificare | modificare sursă]

Istorici

[modificare | modificare sursă]

Oameni de știință

[modificare | modificare sursă]

Oameni politici

[modificare | modificare sursă]

Personalități locale

[modificare | modificare sursă]

Personalități religioase

[modificare | modificare sursă]

Scriitori

[modificare | modificare sursă]

Sportivi celebri

[modificare | modificare sursă]

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Olga Rusu, Constantin Ostap, Adrian Pricop, Cimitirul "Eternitatea" Iași, Editura Cronica, Iași, 1995, ISBN 973-96440-8-2.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Cimitirul Eternitatea a devenit în mod oficial monument istoric”. Accesat în . 
  2. ^ a b c Ioana Cioflâncă, „Cel mai bun primar al Iașului” Arhivat în , la Wayback Machine., Ieșeanul, 25 februarie 2008.
  3. ^ Constantin Ostap, „Misterul” din cimitirul Eternitatea a fost dezlegat, Ziarul de Iași, 11 aprilie 2008.
  4. ^ Pagina Cimitirul Eternitatea Iași Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Accesată la 16 decembrie 2012.
  5. ^ Felix Guzgă, Primaria a făcut recensamintul personalitatilor de la "Eternitatea", Ziarul de Iași, 18 august 2006.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cimitirul_„Eternitatea”_din_Iași&oldid=15858314