[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Virologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Virusologia sau virologia este știința ce se ocupă cu studierea tipurilor de virus și acțiunea lor asupra organismelor vii. Este considerată de mulți cercetători parte a microbiologiei.

Istoria virusologiei

[modificare | modificare sursă]

Unele studii asupra virușilor existau încă în antichitate, când oamenii nu numai că știau de existența unor mici făpturi care puteau provoca așa maladii ca variola sau poliomelita, dar unii chiar încercau să găsească un antidot contra acestor maladii. De exemplu, în China era foarte răspândită variola, și unii medici știau că oamenii care au mai fost bolnavi de această maladie nu se mai îmbolnăveau, așa că ei făceau antidoturi pe baza crustelor pielii celor imuni. Adevărata imunizare a fost descoperită de Edward Jenner în 1796. Evenimente notabile în istoria virusologiei:

Anul evenimentului Evenimentul
1000 î.Chr Practicarea variolizării (metodă neeficientă)
1796 E.Jenner folosește virusul variolei taurinelor pentru a vaccina contra variolei umane (primul vaccin eficient)
1885 L. Pasteur experimentează cu vaccinul antirabic. Folosește pentru prima oară termenul virus pentru a descrie agentul
1886 Mayer demonstrează infectivitatea VirTutMoz
1892 Dmitri Ivanovski arată că extractele de la plantele bolnave puteau transmite boala la alte plante folosind filtre ceramice destul de fine ca să rețină chiar și cele mai mici bacterii. Astfel, el primul face diferența dintre viruși și alți agenți de îmbolnăvire, precum bacteriile, punând bazele virologiei
1898 Martinus Beijenerinick confirmă și extinde teoria lui Ivanovski
1900 Walter Reed arată că frigurile galbene sunt transmise de țânțari, demonstrând că virușii pot fi transmiși prin intermediul altor organisme
1908 Karl Landsteiner și Erwin Popper arată că poliomelita este cauzată de un virus, demonstrând că virușii pot afecta și oamenii
1911 Francis Peyton Rous arată că un virus cauzează cancer la găini, demonstrând că unele forme ale cancerului poate fi cauzat de viruși
1917 Felix d'Herelle descoperă virușii, ce infectează bacteriile și propune termenul de bacteriofag
1933 Izolarea virusului gripei umane de către Smith și Andrewes
1935 Wendall Stanley cristalizează VirTutMoz
1938 Teste asupra vaccinului frigurilor galebene făcut de Max Theiler arată succes
1940 Helmuth Ruska, folosind un microscop electronic, vizualizează direct virusul pentru prima oară
1949 John Enders, Thomas Weller și Frederick Robbinds au crescut poliovirus in vitro folosind o cultură de țesut uman. Metoda lor este folosită la izolarea virușilor
1950 André Lwoff propune termenul de profag
1957 Alick Isaacs și Jean Lindenmann descoperă interferonul
1963 Baruch Blumberg descoperă virusul hepatitei B, descoperind mai apoi un vaccin eficient împotriva acestui virus și, după părerea unor cercetători, primul vaccin anticancerigen (cancer al ficatului)
1967 Theodor Diener descoperă viroidul
1972 Paul Berg prima moleculă recombinantă ADN
1979 Variola este declarată erdicată
1981 SIDA este depistată
1983 Luc Montaigner și Robert Gallo descoperă virusul HIV, agent cauzator al SIDA
1985 Departamentul De Agricultură al SUA dă prima licență pentru comercializarea unui produs modificat genetic
1989 Virusul hepatitei C este identificat
  • Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie medicală. Editura Medicală Națională. 2003
  • Costin Cernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012
  • Aurel Ivan. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Polirom 2002
  • Radu Moga Mânzat. Boli virotice și prionice ale animalelor. Timișoara: Brumar, 2005
  • G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011

Legături externe

[modificare | modificare sursă]