Ion Pas
Ion Pas | |
Politicianul Ion Pas | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Calman Schritter |
Născut | 6 octombrie 1895 București, România |
Decedat | 20 mai 1974, (79 de ani) București, Republica Socialistă România |
Părinți | Marin Pascu și Maria Ispas |
Căsătorit cu | Sarina Cassvan |
Cetățenie | România |
Ocupație | traducător politician |
Limbi vorbite | limba română |
Director al Teatrului Național din București | |
Ministrul Artelor | |
În funcție 29 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947 | |
Prim-loctiitor al ministrului Culturii | |
În funcție 1955 – 1958 | |
Presedintele Comitetului Radiodifuziunii | |
În funcție 1958 – 1965 | |
Președintele Sindicatului Ziariștilor | |
Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor | |
Membru al CC al PMR | |
Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
Partid politic | Partidul Comunist din România |
Profesie | romancier, traducător, politician comunist |
Modifică date / text |
Ion Pas (n. Calman Schritter[1], 6 octombrie 1895, București – d. 20 mai 1974, București) a fost un romancier, traducător, precum și un comunist român.
Biografie
Fiul uni mic meșteșugar, Ion Pas a absolvit doar școala primară și a lucrat ca ucenic de zidar, culegător și legător de cărți. A debutat în 1910 cu schița Barbu în revista „Dumineca”. Debutul editorial a avut loc în 1912 cu volumul Din lumea celor obidiți. Din 1913 a fost redactor la revista Din lumea copiilor și a tinerimii.
În anul 1945 a fost primit ca membru în Societatea Scriitorilor Români.[2]
La a treia Conferință pe țară a Societății Scriitorilor Români, în 1965, a fost ales președinte executiv.[3]
A condus ziarul "Gazeta".[4]
În 1948 a devenit membru a PCR. A fost membru al CC al PMR, ministru al artelor în Guvernul Petru Groza (2) (29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947), președinte al Radiodifuziunii.
În mai 1961 a fost decorat cu Medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
Decorații
- Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[5]
- titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[6]
- medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[6]
Scrieri proprii (selecție)
- Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, 1922 (republicat ulterior sub titlul Nicușor. Întâmplări din viața unui copil cuminte)
- Familia Chiț-Chiț. În seara de Crăciun. Noaptea Învierii, teatru pentru copii, 1930
- Veșnicul învins, roman, 1931
- Păsărică, draga mea..., 1932
- Familia Chiț-Chiț, 1938
- Istorioare alese, fără anul apariției
- Simple întâmplări, schițe, 1943
- Va veni o zi..., Editura Tineretului, 1954
- Zilele vieții tale (2 vol.), Editura de stat pt. literatură și artă, 1955
- Lanțuri (2 vol.), Editura pentru Literatură, 1961
- Carte despre oameni, locuri, întâmplări, Editura pentru Literatură, 1961
- Întâmplări cu Bălcescu, Editura Tineretului, 1963
- Carte despre vremuri multe, Editura pentru Literatură, 1963
- Carte despre drumuri lungi, Editura pentru Literatură, 1965
- Trecut întunecat, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957
Traduceri (selecție)
- Notre-Dame de Paris de Victor Hugo
- Castelul din Carpați de Jules Verne (Ed. Cugetarea, 1929)
- Spovedania unui învins de Panait Istrati (Ed. Cugetarea, 1930) - traducere sub pseudonimul P. Ioanid a scrierii Confession pour vaincus. Après 16 mois dans l'URSS, apărută în 1929 la Editura Rieder din Paris
- Crimă și pedeapsă de Fiodor Dostoievski (Ed. „Cugetarea" - Georgescu-Delafras, 1933)
- Cinci săptămâni în balon de Jules Verne (Ed. Cugetarea, circa 1940), 128 pag.
Note
- ^ „EROU AL MUNCII SOCIALISTE – Ion PAS (Calman Schritter)”. Accesat în 6 august 2020. Verificați datele pentru:
|access-date=
(ajutor) - ^ „Președinți - membri, 1908-1948”. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=
ignorat (posibil,|access-date=
?) (ajutor) - ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „CELLA SERGHI”. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=
ignorat (posibil,|access-date=
?) (ajutor) - ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
- ^ a b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.
Bibliografie
- Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, M-Z, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006, pp. 303–304
- Nașteri în 1895
- Decese în 1974
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Traducători români
- Comuniști români
- Miniștri comuniști români
- Români cunoscuți sub pseudonimele folosite
- Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite
- Bucureșteni
- Membri ai Partidului Muncitoresc Român
- Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul
- Eroi ai Muncii Socialiste