De la Wikționar, dicționarul liber
(español)
Etimologie
Probabil din latină populară trŏnus < tŏnus.
Pronunție
Substantiv
trueno m., truenos pl.
- tunet, trăsnet
- bubuit, bubuire, bubuitură
- (fam.) ștrengar, șmecher
- (înv.) piesă de artilerie
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Etimologie
Confer catalană troana și franceză troène.
Substantiv
trueno m., truenos pl.
- (bot., rar) lemn-câinesc
Sinonime
Referințe
