tosse

Vezi și : tossé

(dansk)

Origine incertă. Confer suedeză tossa.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Declinarea substantivului tosse
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	tosse	tossen	tosser	tosserne
Genitiv	tosses	tossens	tossers	tossernes

1. imbecil, idiot, cretin, prost

tosse, (imperativ tos, infinitiv at tosse, prezent tosser, trecut simplu tossede, participiu trecut har tosset)

1. a tândăli, a hoinări, a face prostii

• Wiktionary

---

(italiano)

• (înv.) tossa

Din latină tŭssis.

• AFI: /'tosse/

tosse f., tossi pl.

1. tuse

• colpo di tosse

• tossire

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

(português)

Din latină tŭssis.

• AFI: /'tɔ.sɨ/ (Portugalia)
• AFI: /'tɔ.si/ (Brazilia)
• AFI: /'tɔ.se/ (Brazilia de sud)

tosse f., tosses pl.

1. tuse
2. (fam., numai la sg.) răceală, gripă

• 2: (în Portugalia) constipação, constipação nasal, gripe, nasofaringite, (în Brazilia) resfriado, rinofaringite

• tosse convulsa

• tossegoso
• tosseira
• tossicar
• tossiculoso
• tossidela
• tossido
• tossiquento
• tossir

• ver o que é bom para tosse

Din tossir.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru tossir.

   • română: (el/ea) tușește

2. forma de persoana a II-a singular la imperativ afirmativ pentru tossir.

• Wiktionary
• Wikcionário