talent
Etimologie
Din franceză talent < latină talentum.
Pronunție
- AFI: /ta'lent/
Substantiv
| Declinarea substantivului talent | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | talent | talente |
| Articulat | talentul | talentele |
| Genitiv-Dativ | talentului | talentelor |
| Vocativ | talentule | talentelor |
- aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare.
- persoană înzestrată cu aptitudini remarcabile.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) De talent = talentat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online