insulta
Aspect
Vezi și : insultă, insultá |
Etimologie
Din franceză insulter < latină insultare.
Pronunție
- AFI: /in.sulˈta/
Verb
Conjugarea verbului insulta | |
Infinitiv | a insulta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
insult |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să insulte |
Participiu | insultat |
Conjugare | I |
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a ofensa
Etimologie
Din insulta.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru insulta.
Etimologie
Din insultă.
Pronunție
- AFI: /inˈsul.ta/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru insultă.
Referințe
(français)
Etimologie
Derivat din insulter
Pronunție
- AFI: /ɛ̃.syl.ta/
Verb
insulta
(italiano)
Etimologie
Derivat din insultare.
Pronunție
- AFI: /in'sulta/
Verb
insulta