faliment
Etimologie
Din germană Falliment, italiană fallimento.
Pronunție
- AFI: /fa.li'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului faliment | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | faliment | falimente |
| Articulat | falimentul | falimentele |
| Genitiv-Dativ | falimentului | falimentelor |
| Vocativ | falimentule | falimentelor |
- situație de insolvabilitate în care se află un comerciant, un industriaș etc., declarată de o instanță judiciară; (fig.) ruină, eșec total.
Cuvinte derivate
Expresii
- A da faliment = a) a nu-și mai putea face plățile (în calitate de comerciant, industriaș etc.); b) a da greș, a nu reuși într-o acțiune; a se prăbuși
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online