courant

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

(français)

Din verbul courir („a cure, a fugi, a alerga”). Atestat în franceză veche ca corant. Corespunde cu latină currēns, currentem („curent, curgător”).

Înrudit cu catalană corrent, italiană corrente, portugheză corrente, română curent și spaniolă corriente.

• AFI: /ku.ʁɑ̃/
•  Audio^fișier

Declinarea adjectivului courant
	Singular	Plural
Masculin	courant	courants
Feminin	courante	courantes

1. curent, actual
2. comun, obișnuit

   Il est chargé des affaires courantes.

3. (lingv.) curent, curgător, fluent

• 1: actuel, présent
• 2: commun, ordinaire

• couramment
• courantologie
• courantomètre

• courir

courant m., courants pl.

1. (p.gen.) curent
2. (elt.) curent
3. (hidro.) curent, curs
4. (geogr.) strâmtoare; (spec.) pârâu
5. (pol.) curent
6. (fin.) curent

   Je vous remets les arrérages, sans préjudice du courant.

7. (spec.) timp curent, timp actual

   Dans le courant de l'année, du mois, de la semaine, etc.

8. (fig.) curent

• courant alternatif
• courant continu
• courant d'air
• courant d'altitude
• courant de pensée
• courant électrique

• courant de Behring
• Gulf Stream

• au courant
• être au courant

courant

1. în cursul

• au cours de

Din courir.

1. forma de gerunziu pentru courir.

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire