contrôle

Vezi și : controle, controlé, contrôlé

(français)

Din franceză medie contrerole (prin haplologie), care provine latină medie contrarotulum < compus din latină contra („contra, împotriva”) + rotulus, rotula („rotiță, rotilă”).

Înrudit cu catalană control, italiană controllo, portugheză controlo, controle, română control și spaniolă control.

• AFI: /kɔ̃.tʁol/
•  Audio^fișier

contrôle m., contrôles pl.

1. control
2. controlare, verificare

   Être chargé de l'inspection et du contrôle d'une perception, d'une comptabilité, d'une caisse.

3. (educ.) control, test

• 2: vérification
• 3: (educ.) examen

• autocontrôle, auto-contrôle
• contrôlogie
• surcontrôle

• autocontrôler, auto-contrôler
• contrôler
• contrôleur
• recontrôler
• surcontrôler

Din contrôler.

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru contrôler.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru contrôler.
3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru contrôler.
4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru contrôler.
5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru contrôler.

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire