nose

(English)

Din engleza medie, care provine din engleza veche nosu < proto-germanică *nusō, variantă a lui *nasō.

• AFI: /nəʊz/ (Anglia)
• AFI: /noʊz/ (SUA)

nose, pl. noses

1. (anat.) nas

   She has a cold in the nose.

2. (zool.) bot
3. (p. anal.) proeminență, extremitate, capăt, cioc
4. (p. ext.) aromă (a vinului, ceaiului etc.)
5. (p. ext.) nas, talent (pentru)

   A successful reporter has a nose for news.

• 2: snout

• nasal

• fragrance
• smell
• odour

Conjugarea verbului to nose
Infinitiv	to nose
Prezent simplu pers. 3 sg.	noses
Trecut simplu	nosed
Participiu trecut	nosed
Participiu prezent	nosing

1. a-și face drum cu grijă

   The ship nosed through the minefield.

2. a-și băga sau vârî nasul

   She was nosing around other people's business.

3. a simți mirosul, a mirosi
4. a împinge cu nasul
5. a-și freca nasul sau botul de

• 2: snoop
• 5: nuzzle

• nosey

• brown-nose

• nose out

• Dictionary.com
• Wiktionary