executa

Din franceză exécuter.

• AFI: /eg.ze.kuˈta/

1. (v.tranz.) a face, a confecționa, a fabrica, a prelucra, a efectua.

   A executa un obiect.

   Executez o lucrare durabilă.

2. (v.refl.) a face ceea ce i s-a spus.

   Am executat tot ce mi-ai dat de făcut.

3. (v.tranz.) a face exerciții de gimnastică sau figuri de balet.
4. a cânta o bucată muzicală.
5. (v.tranz.) a sili pe debitor sa-și îndeplinească obligațiile.
6. a aduce la îndeplinire o hotărâre judecătorească, un act al autorității, o măsură etc.

   A executa o hotărâre judecătorească.

7. (v.refl.) a se supune, a da ascultare.
8. a supune un condamnat la pedeapsa cu moartea; a aduce la îndeplinire o hotărâre de condamnare la moarte.

• 1: confecționa, efectua, face, făuri, înfăptui, realiza, (pop. și fam.) meșteri, meșterui, realiza, săvârși
• 2: efectua, face, împlini, îndeplini, înfăptui, realiza, săvârși, (înv. și pop.) plini
• 4: cânta
• 6: aplica, îndeplini

• executabil
• executant
• executare
• executiv
• executor
• execuție, execuțiune
• neexecuta

• DEX online