discuție
Variante
Etimologie
Din franceză discussion < latină discussio.
Pronunție
- AFI: /dis'ku.ʦi.je/
Substantiv
| Declinarea substantivului discuție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | discuție | discuții |
| Articulat | discuția | discuțiile |
| Genitiv-Dativ | discuției | discuțiilor |
| Vocativ | ' | ' |
- schimb de păreri, de vederi.
- O discuție agreabilă cu...
- conversație animată în contradictoriu.
- cercetare, analiză, examinare, dezbatere minuțioasă a unei probleme, făcută de obicei în cadrul unui colectiv organizat.
Sinonime
- 1: conversație, convorbire, dialog, (livr.) colocviu, (pop. și fam.) sfat, vorbă, (Ban.) turvin, (înv.) voroavă, (înv., în Transilv.) beseadă, (turcism înv.) musaferea, (fam.) parolă, șuetă
- 2: dezbatere, dispută, controversă, ceartă, neînțelegere
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc. adv.) Fără discuție = fără îndoială; neîndoios, indiscutabil.
Expresii
- Nu (mai) încape discuție = desigur
Traduceri
convorbire, schimb de păreri
|
|