normal
Etimologie
Din franceză normal < latină normalis, italiană normale.
Pronunție
- AFI: /nor'mal/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului normal | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | normal | normali |
| Feminin | normală | normale |
| Neutru | normal | normale |
- (adesea adverbial) care este așa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească, obișnuit, firesc, natural.
- (spec.) sănătos (din punct de vedere fizic și psihic).
- care este conform cu o normă.
- (despre mărimi) a cărei valoare este apropiată de valoarea întâlnită cel mai des.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online