orta
Etimologie
Din turcă orta.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului orta | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orta | ortale |
| Articulat | ortaua | ortalele |
| Genitiv-Dativ | ortalei | ortalelor |
| Vocativ | orta | ortalelor |
- (înv.) unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri.
- trupă, ceată, bandă; grupare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online