semna
Romanian
editEtymology
editFrom semn. Possibly in part an adaptation of French signer.
Pronunciation
editAudio: (file)
Verb
edita semna (third-person singular present semnează, past participle semnat) 1st conj.
Conjugation
edit conjugation of semna (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a semna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | semnând | ||||||
past participle | semnat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | semnez | semnezi | semnează | semnăm | semnați | semnează | |
imperfect | semnam | semnai | semna | semnam | semnați | semnau | |
simple perfect | semnai | semnași | semnă | semnarăm | semnarăți | semnară | |
pluperfect | semnasem | semnaseși | semnase | semnaserăm | semnaserăți | semnaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să semnez | să semnezi | să semneze | să semnăm | să semnați | să semneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | semnează | semnați | |||||
negative | nu semna | nu semnați |