inova
Portuguese
editVerb
editinova
- inflection of inovar:
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French innover, Latin innovare.
Verb
edita inova (third-person singular present inovează, past participle inovat) 1st conj.
- to innovate
Conjugation
edit conjugation of inova (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a inova | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | inovând | ||||||
past participle | inovat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | inovez | inovezi | inovează | inovăm | inovați | inovează | |
imperfect | inovam | inovai | inova | inovam | inovați | inovau | |
simple perfect | inovai | inovași | inovă | inovarăm | inovarăți | inovară | |
pluperfect | inovasem | inovaseși | inovase | inovaserăm | inovaserăți | inovaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să inovez | să inovezi | să inoveze | să inovăm | să inovați | să inoveze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | inovează | inovați | |||||
negative | nu inova | nu inovați |