flamba
French
editVerb
editflamba
- third-person singular past historic of flamber
Italian
editVerb
editflamba
- inflection of flambare:
Romanian
editEtymology
editVerb
edita flamba (third-person singular present flambează, past participle flambat) 1st conj.
- to flame
Conjugation
edit conjugation of flamba (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a flamba | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | flambând | ||||||
past participle | flambat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | flambez | flambezi | flambează | flambăm | flambați | flambează | |
imperfect | flambam | flambai | flamba | flambam | flambați | flambau | |
simple perfect | flambai | flambași | flambă | flambarăm | flambarăți | flambară | |
pluperfect | flambasem | flambaseși | flambase | flambaserăm | flambaserăți | flambaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să flambez | să flambezi | să flambeze | să flambăm | să flambați | să flambeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | flambează | flambați | |||||
negative | nu flamba | nu flambați |