ciopli
Romanian
editEtymology
editUncertain, possibly borrowed from Bulgarian чопля (čoplja).[1] Compare Serbo-Croatian čopliti.
Pronunciation
editAudio: (file)
Verb
edita ciopli (third-person singular present cioplește, past participle cioplit) 4th conj.
Conjugation
edit conjugation of ciopli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ciopli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cioplind | ||||||
| past participle | cioplit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cioplesc | cioplești | cioplește | cioplim | ciopliți | cioplesc | |
| imperfect | ciopleam | ciopleai | cioplea | ciopleam | ciopleați | ciopleau | |
| simple perfect | cioplii | ciopliși | ciopli | cioplirăm | cioplirăți | ciopliră | |
| pluperfect | cioplisem | ciopliseși | cioplise | ciopliserăm | ciopliserăți | ciopliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cioplesc | să cioplești | să cioplească | să cioplim | să ciopliți | să cioplească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cioplește | ciopliți | |||||
| negative | nu ciopli | nu ciopliți | |||||
Derived terms
editReferences
edit- ^ Paliga, Sorin (2024) An Etymological Dictionary of the Romanian Language, New York: Peter Lang, →ISBN, page 232