Institutul de Matematică şi Informatică "Vladimir Andrunachievici"
Universitatea de Stat din MoldovaViitorul Moldovei e în Europa Ştiinţei
Precum lingvistul și jurnalistul Constantin Tănase a fost un luptător pentru adevăr, pe care la promovat pe paginile Ziarului Național "Timpul", știința urmează neabătut aceiași cale, de a lupta pentru adevărul științific și adevăratele noastre valori.
În memoriam Constantin Tănase, un lider de opinie care a lăsat o pagină distinctă în publicistica autohtonă, promovată prin harul ziaristic cu care a fost înzestrat.
La 10 noiembrie 2014, în Republica Moldova va fi celebrată Ziua Științei. Sărbătoarea a fost instituită prin Hotărârea Guvernului și este organizată în contextul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare. O sărbătoare proclamată și instituită de către UNESCO.
Ce reprezintă astăzi Academia de Științe a Moldovei?
Când se vorbește despre Academie, percepția societății este deseori nu tocmai bună și uneori se face asociere la o structură sovietică, nereformată. Această percepție, adesea insuflată de către politicieni sau formatori de opinie, care în mare majoritate au fost crescuți în spiritul sovietic, este greșită. Această percepție indusă este falsă, unica rămășiță nereformată a comunității științifice sunt steluțele sovietice de pe blocul Academiei, care constituie monument arhitectural și nu poate fi alterat, în rest știința din Republica Moldova este una europeană, structurată și integrată în procesele și acțiunile din Spațiul European de Cercetare.
Societatea trebuie să cunoască despre aceste realități și să aibă încredere că știința din Moldova, lucrează în beneficiul lor.
În primul rând, oamenii trebuie să cunoască despre comunitatea științifică, despre cercetători, despre oamenii care formează această relativ mică societate a cunoașterii (Knowledge Society).
La ziua de azi, sistemul de cercetare este reprezentat de 6 secții de științe în cadrul Academiei, 19 institute de cercetare fondate de Academie și 33 institute afiliate din diverse ramuri, 12 universități, 2 Muzee, 3 Parcuri Științifico-Tehnologice și 7 Incubatoare de Inovare.
Această infrastructură este susținută de 3212 de cercetători, din care 1383 sunt doctori în științe, iar 434 doctori habilitați. Cota tinerilor până la 35 de ani în cercetare este de 30% (954 de tineri).
Academia de Științe, este un for științific, alcătuit din savanți, 93 de academicieni și membri corespondenți originari din institute și universități. Pe lângă acest for, există un Consiliu, alcătuit din reprezentanții Academiei și universităților, care administrează procesele în cercetare și în mare parte oferă infrastructura pentru această activitate.
Cum funcționează știința în Republica Moldova?
Rolul Academiei, rolul comunității științifice, rolul oamenilor de știință din Moldova constă în aceea ca ei să producă cunoștințe, estimări ale situațiilor și să prezinte recomandări, care trebuie să fie utilizate de către cei care iau decizii.
Academia prioritar poartă grija susținerii și dezvoltării științei fundamentale, care rezultă în noi descoperiri, implementarea cărora conduce la regândirea anumitor procese globale. Contribuția noastră la dezvoltarea științei globale este cea mai evidentă în domeniul ingineriei, fizicii, chimiei și științelor despre materiale.
O altă funcție a științei, la fel de importantă, este să oferim soluții pentru problemele cu care se confruntă Republica Moldova, precum și să oferim o valoare adăugată economiei, sau spus popular, știința în folosul societății. La acest capitol, în comun cu alte ministere sau la solicitarea Guvernului, știința intervine cu soluții la anumite deficiențe. Totodată, mediul științific formulează propuneri la politicile de dezvoltare a statului în diverse domenii.
Academia, după cum am spus, este și administrator al proceselor de cercetare. Pentru aceasta implementăm mai multe reforme, care au menirea să ajusteze paradigma dezvoltării științei și să o ajusteze la cea utilizată și cunoscută în Europa.
La nivel de sistem, suntem în discuții cu autoritățile, ca să aprobăm un model optimizat și consensual de administrare a științei, care este și pasul logic pentru noi, după adoptarea noului Cod al educației, la care am contribuit substanțial la elaborare și l-am susținut. Acest proiect de reformă pe care l-am elaborat în conformitate cu rigorile europene, sperăm să îl implementăm în cel mai scurt timp.
Timp de un an, activează deja Oficiul nostru pentru Știință și Tehnologie (MOST) la Bruxelles, care aduce acasă informație de ultimă oră, privind concursurile , ulterior distribuită de către Punctele noastre de Contact în institute și universități.
Am introdus, deși am fost criticați de unii, obligativitatea pentru cercetători de a cunoaște limba engleză, ca ei să poată să interacționeze cu cercetătorii Europeni. Prin intermediul Universității Academiei, oferim suport la studierea limbii și cursuri de instruire în managementul proiectelor europene.
Anul acesta am asigurat o transparență și popularizare maximă la alegerea directorilor de institute. Candidații au trecut o competiție acerbă, la un institut spre exemplu au concurat 4 persoane. În premieră, am avut și interes pentru aceste alegeri din diasporă, un candidat reîntors în țară a candidat la o funcție. Toți cei care au participat au trecut prin etape riguroase, în fața colectivelor, secțiilor și în final la Consiliu pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică. Câștigătorii, 10 directori, s-au asumat angajamente care sunt măsurate și obligația de a le îndeplini, în caz contrar riscă a fi demiși.
Toți banii publici pentru știință sunt acordați prin concurs. Anul acesta s-a finalizat un ciclu de proiecte, rezultatele vor fi acum studiate și raportate, iar pentru viitor am lansat un nou apel, în cadrul căruia au fost depuse 286 de propuneri de proiecte. Acest apel este foarte important pentru întreaga comunitate și țară, deoarece proiectele câștigătoare vor trasa direcțiile de cercetare pentru următorii patru ani. Cunoscând această, la evaluarea proiectelor am antrenat, nu doar cercetători, ci și specialiști, experți din cadrul ministerelor, mediului non-guvernamental, cel de afaceri, precum și asupra proiectelor s-au expus experți internaționali.
Vreau să vă mărturisesc că multe din aceste proiecte își propun obiective extrem de importante pentru viitorul Republicii Moldova precum: impactul implementării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, îmbunătățirea competitivității economice a Republicii Moldova, studii despre dinamica populației țării, elaborarea nanomaterialor multifuncționale și dispozitivelor nanoelectronice noi, elaborarea tehnologiilor de producere și aplicare a mijloacelor ecologic inofensive de protecție a culturilor agricole, soluții de conservare a diversității de plante și animale, sisteme de asigurare a optimizării procesului de prevenire, reducere și monitorizare a eroziunii solurilor, crearea și implementarea în producere a hibrizilor competitivi de porumb, elaborarea mecanismelor de sporire a securității energetice a țării și altele.
Așteptăm rezultatele evaluării, ca să vedem opinia experților competenți și independenți despre succesul acestor proiecte.
Finalitatea acțiunilor și reformelor întreprinse sunt direcționate să ne aducă cât mai aproape de Spațiul European de Cercetare, acolo unde știința este în inima dezvoltării economice și sociale.
Care sunt realizările științifice?
În ceea ce vizează realizările noastre, am vorbit deja despre contribuția Moldovei la știința globală. Exemple a realizărilor noastre pot servi cercetările tinerilor sub îndrumarea academicianului Constantin Turtă, care periodic pleacă în Marea Britanie și dezvoltă procedee de obținere a energiei regenerabile, prin descompunerea moleculelor de apă cu ajutorul energiei solare.
Un alt exemplu notabil este elaborarea de către savanții noștri a unui fragment de antidot pentru gripa aviară, care a reușit să contracareze un flagel global.
O contribuție consistentă o aduc și cercetările în domeniul nanotehnologiilor. Sub îndrumarea academicianului Ion Tighineanu, au fost construite nanocomposite care au diverse aplicații și sunt cumpărate de companii din SUA, Israel, Turcia.
Prin cercetări considerabile, îl putem remarca și pe academicianul Aurelian Gulea, care a construit o moleculă care luptă cu cancerul.
Un grup de cercetători tineri, sub îndrumarea mea, a reușit să construiască nanotuburi inteligente, care transportă medicamentul anti-tuberculoză direct la sursă.
Academicianul Ion Bostan, conduce un grup de tineri cercetători, care își propune acum să lanseze, în premieră, un satelit moldovenesc.
Academicianul Mihai Cimpoi, prin studiile sale, a fost desemnat în spațiul european ca cel mai abil eminescolog. În acest sens, anual Academia găzduiește specialiști în acest domeniu.
Această listă poate fi extinsă la nesfârșit, în toți acești ani de activitate Academia, prin membrii săi, a păstrat și dezvoltat școlile științifice fundamentale, ceea ce astăzi aduce rezultate, dacă vor exista condiții optime și susținere pentru știință în Moldova, nu exclud că în următorii 10 ani vom avea un laureat al Premiului Nobel.
În ce vizează realizările pentru societate. Comunitatea științifică contribuie plenar la realizarea acestora.
Forul științific a fost unica instituție, care a susținut, cu desăvârșire, cursul european al autorităților noastre, s-a pronunțat ferm asupra limbii vorbite pe teritoriul țării, fapt reflectat de hotărârea recentă a Curții Constituționale, precum și am cinstit și promovat personalitățile care au contribuit și contribuie la promovarea acestor valori.
Majoritatea manualelor, dicționarelor și curiculelor pentru școli, colegii și universități sunt elaborate de către savanții noștri, astfel, contribuim și susținem procesul educațional.
Prin popularizarea publicațiilor și studiilor noastre, am oferit o platformă pentru consolidarea și fortificarea patrimoniului cultural, precum și a diversității etnice. Exemple pertinente în acest sens pot servi studiile realizate și lansate împreună cu Ambasada Germaniei la Chișinău, privind așezămintele germane din Moldova, despre primarul reformator de Chișinău, Karl Schimdt.
Un alt exemplu sunt studiile asupra istoriei țării, precum cele lansate în cadrul conferinței științifice internaționale "Basarabia – 1812. Problemă națională, implicații internaționale". Cercetările au fost reflectate în peste 1000 de pagini de manuscrise. Sau asupra conflictului transnistrean, publicat în 4 volume, care analizează extensiv și multiaspectual această problemă.
Realizările pentru economie, bunăstarea populației și dezvoltarea țării sunt de importanță majoră pentru noi.
Spre exemplu, în 4 clinici republicare este utilizat un preparat medicamentoase ENOXIL cu proprietăți antibacteriene și antifungice, elaborat de m.c. Tudor Lupașcu. O variație a acestui preparat este utilizată pentru tratarea sfeclei de zahăr, în gospodăria agricolă Corlăteni r-nul Rîșcani.
O tehnologie de obținere a cărbunilor activați din materie primă vegetală este implementată în or. Ştefan Vodă. O altă tehnologie de tratare a apei de profunzime de ioni de fier şi mangan bivalenţi este implementată în com. Sculeni, r-nul Ungheni. O tehnologie de tratare a apelor subterane de hidrogen sulfurat este aplicată or. Hîncești.
Pentru industria de construcție, oamenii de știință au elaborat tehnologii de producere a amestecurilor uscate pentru tencuirea suprafețelor clădirilor, actualmente aceasta este utilizată de compania Monolit.
Pentru ramura energetică, cercetătorii au propus soluții de interconexiune a sistemelor electroenergetice, având în vedere situația geopolitcă, care are menirea să contribuie la securitatea și independență energetică a țării. Universitatea Tehnică a elaborat și instalat multiple turbine eoliene, precum și o microhidrocentrală pentru conversia energiei cinetice a apei pe r. Prut, în r. Cantemir.
Pentru securitatea seismică a țării, a fost efectuată microzonarea seismică a teritoriului or. Cahul. Harta și sistemul informațional elaborat de savanți a fost aprobat și pus în aplicare de la 1 iulie curent. A fost elaborată prima hartă hidrogeologică a Republicii Moldova, integrată în modelul hidrogeologic al Europei.
În agricultură, savanții din institutele specializate asigură la nivel de 90% cu produs semincer agricultorii. Institutul Mecagro, oferă utilaj performant de prelucrare a terenului. Aceste instalații sunt și pentru export, anual Academia investește în acest institut 3 milioane de lei, iar comercializarea realizărilor aduce 60 milioane de lei. Este un randament de excepție.
Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a elaborat și produce soiuri de cereale și legume, care au randament sporit la recoltă, practic cu 20-30%. Totodată, aceste soiuri sunt rezistente la efectele adverse ale naturii, precum înghețuri, secetă.
Instituțiile de cercetare sunt acelea care dictează tonul în protecția biodiversității, protecției faunei și florei, mediului animal. Ele oferă suport pentru autorități, în stabilirea cotelor de reglare a animalelor, delimitarea și măsurile de protecție în ariile protejate de stat. Savanții elaborează și editează compendiile de referință pentru orice specialist din domeniu, precum flora și fauna, Diversitatea, protecția și valorificarea lumii animale, Lumea animală, Atlasul zoologic și Cartea pescarului sau Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Trimestrial, Institutul Național de Cercetări Economice elaborează prognozele dezvoltării economice, care vine ca suport pentru minister. În una din cercetările recente, același institut, a depistat și argumentat o discordanță între prețul la carburanți din Moldova și cele de pe piața internațională.
Se asigură o conexiune intensă, prin intermediul Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic, cu mediul de afaceri, în special cu întreprinderile mici și mijlocii și acei savanți sau cu cetățenii noștri care vin cu idei creative și vor să le transforme în valoare adăugată la un produs sau un proces economic. Anul acesta cofinanțarea din partea statului a ajuns la 10 milioane de lei, iar volumul produselor inovative comercializate a atins plafonul de 40 milioane de lei.
Sigur că reușita acestor implementări, depinde de deschiderea autorităților față de știință și nivelul de complexitate a implementării realizării. Nu tot timpul ajungem la un final de succes, ceea ce e regretabil, mai ales în cazurile în care motivele insuccesului sunt subiective și nu pot fi influențate.
Cum este apreciată activitatea Științei din Moldova la nivel internațional?
Comunitatea științifică este integrată pe deplin în Spațiul European de Cercetare. Este o istorie de succes a Republicii Moldova și cea mai importantă realizare a noastră. Încă din 2012, am reușit să convingem Bruxelles-ul despre viabilitatea comunității științifice din Moldova. Grație unui efort conjugat a Guvernului și Academiei de Științe, a fost atinsă o performanță evidentă în ceea ce privește cooperarea internațională. Începând cu 1 ianuarie 2012, Republica Moldova a devenit prima țară, din cadrul Parteneriatului Estic, asociată la Programul Cadru 7 (PC7) al Uniunii Europene pentru știință și dezvoltare tehnologică. În cadrul PC7, Moldova a depus 305 de propuneri de proiecte, din care a câștigat 58. Contribuția Uniunii Europene pentru aceste proiecte a fost peste 4 milioane de euro.
În 2014, am reconfirmat această încredere și angajament de respectare și conformare cu standardele europene. La 1 iulie, concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia și Herțegovina) Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la Programul European pentru Cercetare-Inovare Orizont 2020. De atunci, deja am câștigat mai multe proiecte în cadrul competițiilor europene.
Spun cu certitudine, că această integrare este o istorie de succes a noastră, deoarece am demonstrat că un domeniu administrat de Republica Moldova, poate concura pe piața europeană, la fel, poate fi viabil și solicitat. În cadrul competiției europene am colaborat cu majoritatea statelor membre UE.
Un alt motiv să afirm această istorie de succes este faptul că, recent, Moldova a fost acceptată în cadrul Programului Comunitar COSME pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, care funcționează similar programelor comunitare pentru cercetare. Acum, ministerul economiei, care va administra participarea țării noastre în COSME, a solicitat suportul Academiei, pentru a-și consolida capacitățile proprii.
Prin aceste conexiuni, nu am făcut altceva decât să promovăm ideea integrării noastre europene, un obiectiv prioritar pe agenda actualei guvernări și unul existent în platformele electorale a concurenților electorali pentru alegerile din noiembrie.
Aprecierea științei din Moldova pe arena internațională este o realitate care trebuie să fie conștientizată. Spre exemplu, participarea noastră în programele europene a creat premisele pentru ca anul acesta împreună cu Ambasadorul Pirkka Tapiola, să semnăm un grant în valoare de 1 milion de euro. Această investiției în știința noastră nu este altceva decât aprecierea și grija pe care o au europenii pentru cercetarea de aici. Deja am elaborat mai multe apeluri pe care le vom lansa curând, care vor întări capacitățile oamenilor de știință să participe în concursuri europene.
Aceste apeluri vor viza crearea și conectarea centrelor de excelență științifică la infrastructura de cercetare europeană, mecanisme de mobilitate, ce vor permite cercetătorilor să plece pe perioade scurte de 3-5 zile la evenimente europene de promovare a rezultatelor și schimbul de experiență, precum și vom oferi un bonus (supliment), pentru participarea în proiecte europene, în dependență de etapa la care se va afla propunerea de proiect, cercetătorii vor fi stimulați de la 5000 la 20000 de lei pentru activitatea sa de promovare a unui proiect european de cercetare.
Cum este apreciată activitatea Științei la nivel național?
Angajamentele și responsabilitățile Academiei, prevăzute de legislația actuală, presupun un model consensual de administrare a științei, în care comunitatea științifică este un consultant al autorităților publice a Președintelui, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova.
Acest model a fost înalt apreciat de către comunitatea științifică internațională și oferă oportunitatea oamenilor de știință să participe la procesele de zi cu zi din țară.
În 2007, la Chișinău, am găzduit reprezentanți ai organizațiilor similare din Statele Unite ale Americii, Franța, statele membre ale CSI, din cadrul organizațiilor internaționale UNESCO, Federația Academiilor Europene de Știință, care univoc au susținut acest model.
Având în vedere că Academia este partener strategic al Guvernului, nu putem vorbi de apreciere, ci de încredere și susținere. Dacă autoritățile investesc în știință, atunci aceasta are capacitatea să contribuie la soluționarea problemelor concrete, care sunt puse în fața ei.
Actuala guvernare a susținut inițiativele comunității științifice, prin faptul că a promovat și ratificat asocierea noastră la Programul european PC7 și la Orizont 2020. Parlamentul Republicii Moldova a votat unanim ratificarea acordului de asociere la Programul european Orizont 2020, puține proiecte de legi, care au fost examinate de actualul legislativ, au reușit să găsească susținere în toate fracțiunile parlamentare.
Aceiași susținere am avut-o la consolidarea potențialului uman, au fost majorate salariile cercetătorilor, în 2013, în mediu, acesta a constituit 3870 de lei. În 2012, a fost legiferat și salariul special de la 700 până la 4000 euro pentru cercetătorii, care au câștigat și lucrează în proiecte internaționale. Îndemnizațiile viagere și cele pentru grade științifice a fost majorată, de la 70 lei pentru doctori în științe, 120 pentru doctori habilitați, 150 pentru membri corespondenți și 200 lei pentru academicieni, în 2004, au crescut la 700, 1100, 2000 și 3000 lei respectiv.
Totuși, în ansamblu, finanțarea cercetării a scăzut, iar în acest sens, urmează să lucrăm cu viitoarea guvernare, să ne demonstrăm viabilitatea și, treptat, să majorăm nivelul de finanțare a științei. Totodată, există și necesitatea de a investi în infrastructura de cercetare.
Care este viziunea pentru viitorul științei în Republica Moldova?
Pot să afirm cu certitudine că viitorul Moldovei e în Europa științei.
Avem o experiență de 5 ani, în care am fost antrenați plenar la activitatea științifică europeană. Aici pot menționa nu doar depunerea și câștigarea proiectelor europene, ci și participarea la activitățile administrative. Oamenii de știință au evaluat proiecte internaționale la solicitarea Comisiei Europene, au pregătit și prezentat informații despre tendințele de dezvoltare a științei, au fost invitați în diverse consilii consultative (Advisory Boards) pe lângă structurile europene, precum Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre), Comitetele de Program (Program Committees). Un alt aspect important, este că am fost solicitați și am contribuit prin această activitate la determinarea strategiei și priorităților științifice pentru întreg Spațiul European de Cercetare.
Procesul de integrare europeană este ireversibil pentru noi și este calea corectă spre dezvoltarea științei în Republica Moldova. Important acum este să reușim, cu ajutorul autorităților și partenerilor de dezvoltare, să utilizăm această experiență europeană la noi în țară.
Ca orișicare alt sistem, știința este în continuă schimbare. Este bine cunoscut faptul că, atât autoritățile cât și comunitatea științifică, doresc implementarea plenară a lanțului valoric educație-știință-economie în Republica Moldova. Pentru aceasta Academia a promovat și aprobat la Guvern, Strategia cercetării-dezvoltării Republicii Moldova până în anul 2020, care propune schimbările necesare pentru implementarea acestui deziderat. În viitor știința trebuie să reprezinte un sistem capabil să creeze cunoaștere performantă pentru creșterea competitivității economice și a bunăstării populației, care să dispună de capacități umane, instituționale și de infrastructură, de interacțiune eficientă cu societatea.
Recent, a intrat în vigoare Codul educației, un document la elaborarea căruia am contribuit, l-am susținut și promovat alături de universități și Ministerul educației. Având în vedere acest document, precum și scopul pe care l-am propus prin strategie, comunitatea științifică a elaborat modificări la Codul cu privire la știință și inovare, promovarea cărora va permite să consolidăm domeniul de cercetare din țară, să asigurăm o interacțiune eficientă între știință și educație, economie și societate, precum și să aprofundăm procesul de integrare europeană.
Totodată, în urma consumării procesului electoral, vom promova, cu desăvârșire promovarea științei în calitate de prioritate națională. Totodată, vom înainta propunerea de a majora finanțarea științei treptat până la 2% din PIB către anul 2020. Doar în aceste condiții comunitatea științifică își va putea realiza plenar funcțiile și responsabilitățile sale.
Am convingerea că, la momentul actual, comunitatea științifică este un motor de dezvoltarea a Republicii Moldova, iar investițiile în oameni, în savanți, contribuie la sporirea calității, cantității și impactului rezultatelor pe care ei le produc.
Și atunci când vorbim de oameni de știință, aș vrea să-i felicit cu prilejul sărbătorii și să le mulțumesc, fiindcă în acest răstimp, au luptat pentru cauza științei, pentru adevărul științific, pe care l-au promovat în toate instanțele naționale, precum și peste hotarele țării. Cu ajutorul lor s-a construit și s-a consolidat Republica Moldova. Acum când există premisele consolidării științei în spațiul european, Vreau să îndemn comunitatea științifică să fie cât mai activă și prezentă în viața fiecărui cetățean al țării, precum și promoveze cunoașterea noastră națională în afara ei.
Acad. prof. Gheorghe Duca,
Președintele Academiei de Științe a Moldovei